Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Directorul departamentului de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, profesorul universitar doctor Vintilă Mihăilescu, vorbește despre legătura dintre alegerile din acest an și mentalitatea românilor sau multitudinea de Românii care se manifestă simultan. Doctor în Psihologie, antropolog cultural și sociolog, Vintilă Mihăilescu este unul dintre cei mai buni cunoscători ai spiritului românesc, după foarte mulți ani de cercetare, în special a mediului rural.
Reporter: Credeți că românii sunt încă sub imperiul fricii atunci când votează, mai ales în mediul rural?
Vintilă Mihăilescu: Într-un fel, da. Un sondaj IRES de anul trecut arăta că există în România o triadă de „frici” bazale: sărăcie (65%), nesiguranță (64%) și foame („riscuri alimentare”: 63%). Dar acestea sunt „frici” care au început să cuprindă omenirea și nu ele sunt cele implicate, direct, în exersarea votului. Din acest punct de vedere, „frica” este mult mai puțin prezentă decât la alegerile precedente, de pildă. Da, oamenilor le e frică de ziua de mâine, le e frică de viitorul lor și al copiilor, de nesiguranță socială, economică și politică - cam același lucru pentru mulți dintre ei... Dar le e mai puțin frică de autorități! Cei „captivi”, dependenți de autoritățile locale, își fac un calcul oportunist, elementar, ca întotdeauna în istorie, dar nu un calcul din frică. La aceste alegeri locale vom avea câteva surprize. Nu multe, nu fundamentale, nu pe cât ne-am dori unii dintre noi, dar totușui surprize plăcute.
Reporter: Se mai poate vorbi despre vot liber la alegerile locale în România anului 2016, dacă mulți se plâng de amenințări din partea celor aflați la conducerea primăriei, în special cei de la sate?
Vintilă Mihăilescu: Alegerile sunt libere! Unii alegători nu se simt liberi, se simt constrânși, amenințați, șantajați etc. Și în unele cazuri chiar aceasta este realitatea. Dar să nu amestecăm totuși lucrurile.
Citește pe Antena3.ro
Reporter: Pe ce se bazează votul românilor, la 26 de ani de la schimbarea regimului politic: pe promisiuni electorale, pe intuiție sau pe altceva?
Vintilă Mihăilescu: Dacă la primele alegeri democratice de după 1990 românii erau cam de două categorii, pro-Iliescu și anti- Iliescu, acum sunt de mult mai multe feluri și nu se poate vorbi despre „votul românilor” în general. Dacă cineva ar reuși să măsoare această diversitate de motive sau criterii ale alegătorilor, ar obține o hartă a decalajelor sociale din România: o Românie implicată politic - cu opțiuni raționale de un fel sau altul; o Românie „după ureche”, orientându-se după ce se spune la postul de televiziune preferat și/sau de către prieteni de nădejde; o Românie ruptă de lume, care nu prea mai știe unde e România; o altă Românie timorată, căreia îi este frică de faptul că i se taie ajutorul social sau cota de lemne. Mai este o Românie care s-a săturat de vorbe și manipulări și ia foarte în serios alegerile și o majoritate scârbită de politică și căreia nu-i mai pasă de alegeri. Nimeni nu știe exact cum se împart procentele pe aceste „Românii”...
Reporter: Cât de aproape de adevăr sunt sondajele de opinie, în campaniile electorale?
Vintilă Mihăilescu: Sondajele profesioniste sunt foarte aproape de realitate. Sondajele politice sunt foarte aproape de dorințele politice. Pe de altă parte, deruta este atât de mare în realitate, încât și sondajele nu fac decât să constate această derută. Deci nu sondajele - cele profesioniste! - dau scoruri finale, ci societatea nu știe cu cine va vota, în final.
Reporter: Cum s-ar putea explica faptul că unii primari, chiar și după ce li s-a dovedit corupția și au fost condamnați, încă mai au capital electoral?
Vintilă Mihăilescu: Populism. Rețeta e simplă și veche de când lumea: pane et circenses (pâine și circ, n.r.). Profesioniștii corupției sunt suficient de inteligenți încât să dea impresia de „buni gospodari” și să ofere și câte un „vanghelion”. Nu-i costă nimic, pentru că e tot din bani publici... Partea tristă este că, într-un fel, alegătorii au dreptate: măcar ăștia chiar au făcut ceva pentru ei, spre deosebire de alții cărora nu le-a păsat în modul cel mai explicit cu putință. „Ăsta barem a făcut ceva și pentru noi” – spun alegătorii, care oricum nu se așteaptă ca un primar să fie cinstit.
Reporter: Cum s-ar explica rezistența, chiar și 26 de ani, a unor primari la conducerea unor primării, chiar dacă oamenii din localitățile pe care le administrează sunt foarte nemulțumiți de activitatea acestora? De ce ar fi votați în continuare?
Vintilă Mihăilescu: Cazurile sunt totuși din ce în ce mai rare, chiar dacă încă mai există. Este valabil mai ales în sate. Și, din nou, este vorba despre o „hartă a decalajelor”: în sate cu o migrație intensă, acest fenomen începe să descrească vizibil. În sate uitate de Dumnezeu - și există destul de multe! -, democrația sau drepturile cetățeanului nu sunt nici măcar cuvinte de neînțeles. Și, în aceste cazuri, este urmată vechea înțelepciune țărănească - păguboasă în timpurile actuale: capul plecat, sabia nu-l taie.
