x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Maria, Regina României - Povestea vieţii mele (8)

0
Autor: Loreta Popa 01 Apr 2011 - 16:23
Maria, Regina României - Povestea vieţii mele (8)
Vezi galeria foto


Poveşti fascinante, poveşti pe care n-aţi avut timp niciodată să le citiţi, poveşti pe care nu le-aţi auzit până acum. Jurnalul de duminică vă oferă şansa de a descoperi ce­ea ce inima a lăsat să vorbească şi să dic­te­ze dând valoare scrisului prin sincerita­tea, claritatea şi profunzimea sentimen­te­lor celei care a fost Regina Tuturor Româ­ni­lor.

„Şi totuşi, simt că amândouă am fi gustat o nespusă bucurie stând de vorbă împreună asupra problemelor vieţii, mărturisindu-ne una alteia ceea ce găsisem greu sau încîlcit în deosebitele noastre căi, căci şi una şi alta ne căsătorisem în ţări străine.

Din pricina acestei atitudini a ei, foarte rar am îndrăznit să-i cer o povaţă, şi am fost nevoită să păstrez întru cîtva o mască, de cîte ori  eram cu dînsa, deoarece ea niciodată n-o ridica pe a ei.

Multe, mici şi nefolositoare comedii ne-am jucat una alteia! Ea se prefăcea că nu ştia unele lucruri, pe care le cunoştea tot atît de bine ca şi mine, şi ceea ce era mai rău, îşi dădea foarte bine seama că nu-mi este străin faptul că ştie! Iar măştile rămîneau neclintite pe feţele noastre.

Avea oare şi dînsa, ca şi mine dorinţa de a le smulge? Întrebarea aceasta a rămas fără răspuns!

Totuşi, îndrăznesc să spun că dacă i-ar fi stat în putinţă să se poarte cu mine ca şi cu o femeie, uitînd că-i sînt fiică, aş fi putut uneori să-i fiu de ajutor, căci ucenicia mea, nu tocmai uşoară, într-o ţară străină, mă învăţase multe; însă pînă la sfîrşit n-a vrut să creadă că ar putea ieşi adevăr din gura pruncilor cărora le dăduse viaţă!

În ziua de azi vorbim deschis cu copiii noştri, îi lăsăm să aibă propriile lor idei, ba chiar uneori îi lăsăm să ne arate ei calea, şi nu întărim prea mult drepturile noastre de mai bătrîni, luînd mai multă parte la necazurile lor, la luptele şi dorinţele lor.

Mă întreb: oare în chipul acesta pregătim o generaţie mai puternică şi mai destoinică? Uneori mi se pare că trecem prea departe graniţa în partea cealaltă, că le îngăduim prea multe drepturi, prea multă libertate; cauza este, poate, că părinţii nu îmbătrînesc atît de repede în ziua de azi şi astfel se simt timp mai îndelungat, decît altă dată, în chiar miezul lucrurilor.

Asupra tuturor acestor probleme am felul meu de a gîndi: pentru că am trăit, am văzut, am simţit şi am ajuns la multe concluziuni; nu voi putea însă în această singură carte, să povestesc, să lămuresc şi să discut tot ce am gîndit şi am învăţăt.

Dar să ne întoarcem la regina Victoria!

Mulţi pînă acuma au scris despre această «mare» micuţă femeie; s-au descris, s-au ana­lizat caracterul, domnia şi valoarea ei personală.

Departe de mine dorinţa de a zugrăvi în altă imagine – decît aceea care s-a întipărit la locul ei, în viaţa ei, în viaţa mea – imaginea ei aşa cum au văzut-o ochii mei de copil, şi mai tîrziu, ochii unei femei tinere şi departe de ţara ei natală. În acele timpuri ea îmi urmărea propăşirea în viaţă cu o dragoste de bunică, dar totodată cu severitatea îngrijorată a reginei ce dorea ca orice vlăstar al Casei ei să-i facă cinste, în orice loc s-ar fi aflat.

Draga bătrînă bunică! Cu rochiile ei de mătase neagră ca puse pe malacof, cu boneta ei albă de văduvă, ce minunată şi neuitată mică lady era!

Tăcerea în jurul uşii mamei-mari te umplea de evlavie; ţi se părea că te apropii de taina vreunui sanctuar.

Săli lungi, acoperite de covoare, duceau pînă la uşa mamei-mari; erau apartamente de care nu te apropiai decît de la distanţă; iar ce te conduceau pînă la ele, servitori, doamne sau cameriste, vorbeau în şoapte şi călcau tăcut ca pe tălpi de pîslă.

Uşă după uşă se deschidea fără zgomot, parcă ai fi trecut prin pridvoarele unui templu, înainte de a te apropia de misterul final, unde nu se puteau înfăţişa decît cei iniţiaţi.

Minunata şi mica mamă-mare care, cu toate că la prima vedere era o atît de scundă şi neimpozantă făptură, ştia atît de bine să insufle un soi de cucernică teamă.

Dădacele noastre ne împingeau înainte ca pe un cîrd de gîsculiţe cuminţi şi se făceau şi ele deodată domoale la cuvînt, astfel încît pierea orice asprime din glasul lor şi mustrările păreau vorbe şoptite printr-o broboadă.

În sfîrşit, se deschidea uşa şi ne apărea bunica pe scaunul ei, nicidecum ca un idol, nicidecum spăimîntătoare, zîmbind blînd, aproape tot atît de sfioasă ca şi noi, copiii, astfel încît conversaţia nu prea era curgătoare nici de o parte, nici de alta.

Întrebări asupra purtării noastre şi a caracterului nostru moral alcătuiau cea mai mare parte din convorbiri, şi-mi amintesc foarte bine micile strigăte de indignare, întru-cîtva comice ale bunicii, cînd i se mărturisea că una sau alta dintre noi nu fusese cuminte.

Am credinţa că bunica, întocmai ca şi noi, se simţea uşurată, cînd lua sfîrşit audienţa.

Era însă un farmec deosebit în camerele bunicii. Întîi, miroseau nespus de dulce a flori, de portocali, chiar cînd nu se putea zări în casă nici o astfel de floare, şi al doilea, erau încîntător de pline cu cele mai neînchipuite comori, de la globul de sticlă în care se vedeau atîtea culori, pînă la luminoasele tablouri ale lui Landseer, înfăţişînd cîini, poney şi cerbi.

Pe urmă, atîtea fotografii! Printre ele, acelea ale multor fiinţe încetate din viaţă, chiar copilaşi morţi, spre care – cu toate că ne înfiorau – ne furişam mereu privirile.

Dar stăpînul acestor locuri şi cinstit ca zeul templului era bunicul, principele consort, înfăţişat la toate vîrstele şi în toate chipurile: statui, figurine, busturi, plachete, portrete în ulei şi acuarele, pastele, miniaturi şi fotografii reproducînd efigia princepelui Albert; principele Albert în uniformă sau în haine civile, în costum de interior sau în ţinută de gală, ca highlander, călăreţ sau vînător, ca simplu particular sau înveşmîntat în mantia Ordinului Jarretierei, principele Albert mînînd caii, princepele Albert grădinărind sau plimbîndu-se în pădure, princepele Albert în mijlocul copiilor săi, principele Albert scriind la masa sa de lucru, principele Albert om de stat, în marile săli de ce­remonie, înconjurat de colaboratorii lui şi ţinînd în mînă documente însemnate... oriunde îţi întorceai privirea, ochii bunicului te urmăreau, pătrunzători şi înţelepţi.” 

(Continuarea în numărul următor) 

 

(din Maria, Regina României – Povestea vieţii mele, vol. I, Editura Eminescu)

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de