Marturia lui Munaf

Jurnalul National a intrat in posesia ultimei declaratii a lui Mohammad Munaf, data la Bagdad procurorilor romani, in cazul celor trei ziaristi romani rapiti in Irak. Desi este o prezentare unilaterala a derularii evenimentelor, marturia presupusului complice al lui Hayssam arata ca pentru a-i rapi pe ziaristi s-a cerut suma de 30.000 de dolari. Cu alte cuvinte, atat au costat operatiunea de tinere a unei tari intregi cu sufletul la gura si trauma psihica a celor trei jurnalisti si a familiilor lor. La 22 august, Parchetul Instantei Supreme a depus o proba-soc la dosarul in care sirianul Omar Hayssam este acuzat de rapirea in Irak a jurnalistilor Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian: marturia presupusului complice al lui Hayssam, Mohammad Munaf. La sfarsitul lunii iulie, o echipa de procurori romani, insotita si de un aparator pentru Munaf, clujeanca Elena Diana Budusan, s-au deplasat la inchisoarea Abu Ghraib, aflata la 60 de kilometri de Bagdad, unde Munaf este detinut de autoritatile americane, pentru a-i lua acestuia o declaratie in conformitate cu legislatia romana. Analistul politic Ion Cristoiu a intrat in posesia declaratiei lui Mohammad Munaf, din care Jurnalul National va prezinta in exclusivitate cateva fragmente:

La sosirea mea in Irak am folosit telefonul mobil din Romania, care avea activat serviciul Roaming, cu nr.: 0723200234.

De pe acest nr. l-am sunat pe Omar Hayssam pe toata perioada in care am fost la Bagdad pana la rapire, numerele la care il contactam erau 0744553392 sau 0744335592.

De asemenea, am folosit si o cartela irakiana, dar nu imi amintesc sa-l fi sunat de pe aceasta cartela pe Omar Hayssam. O cartela IRAQNA am cumparat si pentru Marie-Jeanne.

Prima discutie cu privire la dorinta lui Omar Hayssam de a rapi niste persoane a avut loc in luna ianuarie 2005, cand Omar Hayssam si-a manifestat intentia de a rapi senatori si deputati, nominalizandu-l in acest sens pe senatorul Ion Vasile, cu care era prieten.

"Planul era ca rapirea sa aiba loc in momentul in care o delegatie oficiala romana, formata din oameni politici si oameni de afaceri, urma sa se deplaseze in Bagdad pentru a negocia cu autoritatile irakiene recuperarea datoriei pe care o are Irakul fata de Romania"

S-a gandit totodata sa rapeasca niste oameni de afaceri romani influenti.

Planul era ca rapirea sa aiba loc in momentul in care o delegatie oficiala romana, formata din oameni politici si oameni de afaceri, urma sa se deplaseze in Bagdad pentru a negocia cu autoritatile irakiene recuperarea datoriei pe care o are Irakul fata de Romania.

Omar Hayssam mi-a sugerat sa-l contacteze pe fostul premier interimar ALLAWI prin intermediul sefului securitatii acestuia, Mohamed Horshid, cu care eram in relatii apropiate de familie, precum si prin intermediul lui Yohad Shabib, seful partidului Allawi.Stiu ca Omar Hayssam era foarte apropiat de senatorul Ion Vasile, se intalnea foarte des cu el, ultima intalnire la care l-am insotit pe Omar Hayssam in afara Bucurestiului a fost aceea din dec. 2004, cand cei doi s-au intalnit la casa de vacanta a senatorului.

Acestia - Omar Hayssam si Ion Vasile - se intalneau saptamanal la sediul PSD din Buzau. Cu ocazia acestor intalniri, Omar Hayssam i-a solicitat senatorului sprijinul in vederea rezolvarii problemelor judiciare pe care le avea cu autoritatile romane.

Nu pot indica persoana prin care Ion Vasile intermedia rezolvarea acestor probleme, nepermitandu-mi sa fiu de fata la discutiile lor. Stiu ca Omar Hayssam apela la persoane din anturajul chestorului Sorescu si la alte persoane care puteau avea acces la factori de decizie din cadrul sistemului juridic romanesc. (...)

Dupa revenirea PSD la putere, la discutia dintre Omar Hayssam si Hrebenciuc, cand acesta i-a pretins sa-i faca rost de 700.000 $ pe loc pentru a-i rezolva problemele juridice si rezolvarea unor interese economice, ca de exemplu rezolvarea unor privatizari frauduloase sau contracte fara licitatie.

Personal, Omar Hayssam mi-a confirmat ca i-a dat lui Hrebenciuc suma pretinsa si s-a plans ca, desi acesta a luat banii, nu l-a mai sprijinit.

Cu referire la privatizarile frauduloase la care faceau referire, cunosc ca Omar Hayssam a fost in relatii bune cu Ovidiu Ontescu si Mircea Ursache, ambii fosti directori la AVAS. Pe acestia ii intalnea des la vanatoare.

Cu privire la privatizarea IPRS Baneasa, cunosc ca, pentru a obtine acest obiectiv, Omar Hayssam mi-a spus ca i-a dat lui Ovidiu Ontescu o suma de bani, fara sa precizeze suma. A afirmat doar ca din suma totala i-a dat jumatate doar pentru a castiga licitatia, restul nu i-a mai dat deoarece a fost schimbat din functie. In locul lui a venit Mircea Ursache, caruia Omar Hayssam i-a promis un teren de 1.200 de metri patrati din terenul apartinand IPRS, Mircea Ursache avand casa chiar in vecinatatea IPRS.

Omar Hayssam nu era interesat de dezvoltarea productiei, ci de valorificarea celor 15 hectare de teren din zona Baneasa.

Revenind la scenariul rapirii, arat ca in prima varianta, rapirea oamenilor politici si de afaceri, urma ca eu sa ii invit la Bagdad la un restaurant impreuna cu un oficial al Ambasadei Romane in Irak, iar la iesirea din restaurant, in timp ce eu eram ghidul lor in Bagdad, urmau sa fie rapiti de oamenii lui Ibrahim sau Kuseisi.

Eu m-am opus acestui plan, intrucat stiam ca nu poti controla in totalitate o astfel de operatiune si-mi era frica de eventualele incidente armate care s-ar fi putut produce.

Tot in aceasta varianta urma ca Omar Hayssam sa vina personal cu banii, conditia pusa de eventualii rapitori fiind aceea ca Omar Hayssam sa vina cu banii de rascumparare. Arat ca Omar Hayssam era in relatii apropiate cu cumnatul meu, Ibrahim, cei doi vorbind des la telefon, inclusiv despre afaceri.

"Scopul urmarit de Omar Hayssam prin aceasta rapire era sa scoata din Romania contravaloarea afacerilor sale de aici, pe care voia sa le vanda urgent, stiind ca este in atentia organelor de ancheta, stiind ca exista pericolul arestarii iminente"

Arat ca in luna ianuarie 2005, in timpul campaniei electorale din Irak, Ibrahim impreuna cu familia lui si o parte a familiei mele s-au refugiat in Sirya, la Damasc, din cauza violentelor care au avut loc la Bagdad in acea perioada.

Scopul urmarit de Omar Hayssam prin aceasta rapire era sa scoata din Romania contravaloarea afacerilor sale de aici, pe care voia sa le vanda urgent, stiind ca este in atentia organelor de ancheta, stiind ca exista pericolul arestarii iminente.

Prin aceasta urmarea totodata sa obtina recunostinta autoritatilor romane, in special a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, context in care urma sa isi dezvolte alte afaceri. Pentru a reusi planul cu rapirea si pentru a obtine credibilitate, Omar Hayssam urma sa se automutileze, facandu-si o rana la gat cu cutitul sau chiar sa-si traga un foc de arma, ca sa arate pericolul la care s-a expus. Eu am refuzat sa ma implic in acest plan si l-am avertizat pe Omar Hayssam ca, daca insista, il voi denunta la politie, iar el mi-a raspuns ca, daca fac acest lucru, ma omoara sau imi retrage orice sprijin financiar.

Planul cu rapirea ziaristilor, respectiv ideea de a-i rapi pe acestia, i-a venit lui Omar Hayssam in timp ce se uita la TV Al-Jazeera la un reportaj despre rapirea si eliberarea jurnalistei italience Juliana Sgrena. In acea perioada, Omar Hayssam era din ce in ce mai ingrijorat de situatia sa juridica, plangandu-mi-se ca urma sa fie arestat. (...)

"Viza de Irak am obtinut-o de la ambasadorul Irakului, dupa ce am prezentat mai multe documente emise de Prima TV si Romania Libera"

Nu stiu ce criterii a avut in vedere Omar Hayssam cand a ales ziaristii care au facut deplasarea in Irak.

Cu aproximativ 4 zile inainte de plecarea in Irak, Omar Hayssam m-a sunat pe telefonul mobil si mi-a cerut sa ma intalnesc cu el la biroul lui Abu Helmi, situat langa Primaria Sectorului 1.

Cand am ajuns aici, Omar Hayssam statea de vorba cu Abu Helmi si cu o avocata, iar la un moment dat, Omar Hayssam s-a ridicat si a iesit din incapere, eu ramanand doar cu Abu Helmi.

Dupa circa o jumatate de ora, Omar Hayssam m-a chemat intr-o alta incapere, in care se afla o persoana de sex feminin, pe care mi-a prezentat-o ca fiind Marie-Jeanne.

Ulterior am aflat de la Omar Hayssam ca este fiica lui Ion Vasile.

Precizez ca Abu Helmi nu a fost prezent la aceasta intalnire. Cu privire la vizele noastre pentru deplasarea in Irak, arat ca pentru ambasadorul Iordaniei eu am vorbit cu ambasadorul Fouad Bitar, iar acesta l-a sunat pe Omar Hayssam pentru a primi confirmarea ca el stie despre acest lucru.

Viza de Irak am obtinut-o de la ambasadorul Irakului, dupa ce am prezentat mai multe documente emise de Prima TV si Romania Libera.

Precizez ca nu am fost insotit de nici un oficial roman militar sau civil care sa intervina pentru obtinerea acestor vize de la misiunile diplomatice ale celor doua tari.

In timpul in care am fost ostatic, in prima locatie arat ca nu aveam asupra mea telefoane mobile, Iraqna sau Connex. Telefonul cu cartela Connex cred ca a ramas in masina din care am fost rapit sau a ramas in casa mea din Bagdad. Telefonul cu cartela Iraqna a fost luat de la mine chiar la 28.05.2005 de catre rapitori.

MOTIV. sms-ul dat de Marie-Jeanne a determinat schimbarea celebrei locatii cu carpeta

"Schimbarea locatiei s-a datorat faptului ca rapitorii au aflat ca Marie-Jeanne a trimis un SMS de pe mobilul ei"

Amanuntele despre modul in care urma sa fie executata rapirea ziaristilor din momentul ajungerii noastre la Bagdad au fost discutate telefonic cu Omar Hayssam si cumnatul meu, Ibrahim, care a fost ofiter in armata irakiana si care avea legaturi cu gruparile teroriste din Irak.

Schimbarea locatiei s-a datorat faptului ca rapitorii au aflat ca Marie-Jeanne a trimis un SMS de pe mobilul ei, in care a facut referire la faptul ca se indrepta spre un cartier din Bagdad numit Al-Amira.

In acel moment, rapitorii au devenit nervosi, agitati. A doua sau a treia zi de la rapire, dupa aparitia noastra la Al-Jazeera, unde se facea mentiunea ca e posibil sa ne aflam in zona Al-Amira, s-a luat hotararea sa fim mutati in a doua locatie.

In prima locatie, imediat dupa rapire, Marie-Jeanne ne-a spus sa stam linistiti, pentru ca, i-a transmis prietenului ei ca, in cazul in care ni se va intampla ceva, sa-l anunte pe Omar Hayssam, pe tatal ei sau pe seful ei de la Prima TV, Dan Dumitru.

Dupa ce am fost mutati in a doua locatie, am aflat de la radio, care se afla in locul in care eram detinuti, ca presedintele Romaniei refuza sa negocieze pentru eliberarea noastra.

Atunci Marie-Jeanne a afirmat ca trebuie sa fim linistiti, ca tatal ei va mobiliza intregul partid PSD pentru a scoate oamenii in strada, modalitate prin care sa exercite presiuni asupra autoritatilor romane, care vor fi astfel obligate sa continue negocierile.

Doresc sa mai precizez ca cu o zi inainte de a fi mutati la noua locatie, a venit Hagi, care, din cate retin, ne-a si filmat si ne-a anuntat ca a doua zi ni se va pune la dispozitie o casa, unde vom fi singuri si vom avea conditii mai bune.

Dupa plecarea acestuia, unul dintre paznici, pe nume Amer, ne-a propus sa fugim impreuna cu el, conditia fiind sa-l ajutam sa obtina azil politic in Romania.

Presupun ca Amer a aflat ca urma sa fim mutati intr-o alta locatie in conditii mult mai umane de detentie.

Presupun ca acest Amer s-a atasat de noi, si propunerea lui de evadare a fost sincera. Cea care s-a opus evadarii a fost Marie-Jeanne, care a spus ca ii este frica sa nu fie o provocare si sa fim omorati.

Punctul ei de vedere a fost insusit si de ceilalti doi jurnalisti. Inainte de aceasta propunere a lui Amer, Hagi 2 ne-a atras atentia ca daca vom incerca sa evadam si sa nu ne supunem regulilor stabilite de el, ne va omori.

In timpul in care eram detinuti in a doua locatie, am avut de mai multe ori conflicte cu Marie-Jeanne, pentru ca ea ne spunea ca totul se va rezolva si vom fi eliberati.

Ea a spus ca stie de la Hagi 2 ca negocierile merg bine, ca in proportie de 80% negocierile au reusit si ca au mai ramas de stabilit detaliile de eliberare, respectiv detaliile de predare-primire dintre rapitori si autoritatile din cadrul Ambasadei Romane din Irak. Eu am devenit nervos, intrucat conditiile de detentie erau grele si eu nu stiam aceste detalii, respectiv conditiile si rezultatul negocierilor, si nici cand vom fi eliberati.

Cu privire la plata pretului de rascumparare, Marie-Jeanne a afirmat ca putem fi linistiti, pentru ca daca se va cere o rascumparare pentru noi, unul dintre cei care vor plati va fi Omar Hayssam.

De asemenea, arat ca Marie-Jeanne a cunoscut de la inceput ca toate cheltuielile legate de deplasarea in Irak au fost suportate de Omar Hayssam. Cu privire la eventuala implicare a familiei Kuseisi in rapire, arat ca Omar Hayssam cunoaste aceasta familie din anii 1990, de cand a facut mai multe afaceri cu capul acestei familii. De fapt, cand am refuzat sa ma implic in rapire, Omar Hayssam mi-a spus ca va apela la aceasta familie si astfel va rezolva aceasta problema.

"Intrucat avea probleme cu autoritatile romane, Omar Hayssam mi-a cerut sa fiu de acord ca o parte din afacerile lui si din societatile la care era asociat sa fie trecute pe numele meu"

Cu privire la proprietatile care au fost trecute pe numele meu si care apar ca fiind ale mele, declar urmatoarele:

Intrucat avea probleme cu autoritatile romane, Omar Hayssam mi-a cerut sa fiu de acord ca o parte din afacerile lui si din societatile la care era asociat sa fie trecute pe numele meu, cu scopul de a evita sechestrarea lor de catre autoritatile romane.

Astfel au fost trecute pe numele meu SC Bucovina SRL, Manhattan SRL, Ifigenia SRL, precum si alte societati ale caror denumiri nu mi le mai amintesc.

Cu toate ca eu apaream ca fiind proprietarul acestor firme, decizia cu privire la activitatile comerciale apartinea lui Omar Hayssam, care actiona in ultima perioada prin intermediul fratelui sau Mahmmoud. (...) Dispozitiile de operatiuni in conturi se dadeau doar de Omar Hayssam prin Mahmmoud Omar.

In ziua in care am plecat in Irak, 21.03.2005, Omar Hayssam mi-a cerut sa semnez in alb mai multe coli de hartie atat din pozitia sezand, cat si din picioare, hartii pe care i le-a dat lui Mukhles in vederea gestionarii firmelor la care eram asociat, intrucat stia ca urma sa fiu rapit impreuna cu ziaristii.

"La ezitarile si indoielile mele ca planul ar avea sanse de reusita, Omar Hayssam mi-a spus sa-l contactez pe Ibrahim Al Giuburi, cumnatul meu, pentru ca acesta sigur o sa-l ajute"

Arat ca nu sunt vinovat de organizarea rapirii ziaristilor, intreaga operatiune fiind pusa la punct in detaliu de Omar Hayssam, care a facut si finantat calatoria mea si a jurnalistilor in Irak.

Detaliile tehnice ale rapirii propriu-zise au fost stabilite de Omar Hayssam si cumnatul meu, Ibrahim.

Vreau sa precizez ca in ziua plecarii noastre in Irak, 21.03.2005, in timp ce coboram scarile la cladirea Manhattan, venind de la biroul lui Omar Hayssam, m-am intalnit cu Mahmmoud in fata biroului acestuia si am fost surprins sa-l vad ca are ochii rosii, ca si cum ar fi plans.

L-am intrebat ce s-a intamplat si daca familia lui este bine. Mi-a spus ca are probleme personale, fara a-mi da detalii.

M-a intrebat daca in acea zi plecam in Irak si la raspunsul meu afirmativ, m-a intrebat daca afacerea pentru care plec in Irak va iesi bine. Eu am ramas surprins, pentru ca inca nu stiam despre nici o afacere pentru care sa plec in Irak. Nu stiam despre ce vorbeste si i-am spus ca o sa iasa bine si atunci el mi-a spus, redau textul: "Sa dea Dumnezeu sa iasa bine!", cu o voce grava, serioasa.

Ulterior, in aceeasi seara, dupa ce Omar Hayssam mi-a cerut sa pun in aplicare planul de rapire a ziaristilor in Irak, mi-am dat seama despre ce afacere vorbea Mahmmoud Omar si ca el, Mahmmoud, cunostea despre rapire.

Dupa ce am terminat de discutat cu Mahmmoud, Omar Hayssam mi-a telefonat si mi-a cerut sa vin la biroul lui Abu Helmi. Aici ma astepta Omar Hayssam, impreuna cu doua persoane despre care am inteles ulterior ca una dintre ele, o femeie, era avocata, iar cealalta era o cunostinta mai veche, un turc pe nume Shanin, care se ocupa cu afaceri cu legume in Voluntari.

In prezenta mea, acesta i-a spus lui Omar Hayssam ca aceasta avocata ii poate rezolva lui Omar Hayssam problemele juridice pe care acesta le avea cu autoritatile romane, dar ca vrea foarte multi bani.

Avocata era imbracata elegant, avea circa 40 de ani si cred ca era blonda.

Dupa plecarea avocatei si a turcului, Omar Hayssam mi-a cerut sa-l conduc acasa si am plecat amandoi cu masina mea spre locuinta lui. Pe drum, Omar Hayssam mi-a cerut ca, odata ajunsi in Irak cu jurnalistii, sa pun in aplicare planul de rapire a acestora.

La ezitarile si indoielile mele ca planul ar avea sanse de reusita, Omar Hayssam mi-a spus sa-l contactez pe Ibrahim Al Giuburi, cumnatul meu, pentru ca acesta sigur o sa-l ajute. Cunosc ca Ibrahim, cumnatul meu, ii era indatorat lui Omar Hayssam, deoarece in luna ian. 2005, cand situatia era exploziva in Bagdad, familia lui Ibrahim si a mea s-au refugiat in Damasc, Sirya, unde au fost ajutati cu bani de Omar Hayssam - circa 2.000 $ - prin intermediul lui Omar Mohamed, cu ocazia uneia din vizitele sale in Sirya.

LOCATIE. Munaf spune ca banii pentru planul de rapire erau la domiciliul parintilor sai

"Omar Hayssam mi-a spus sa ma duc la Bassam, contabilul sau, care imi va da circa 20.000 $, pe care sa-i folosesc la punerea in aplicare a planului de rapire"

Revenind la discutia mea cu Omar Hayssam din masina, acesta mi-a spus ca daca Ibrahim nu ma poate ajuta, atunci sa apelez la familia Kuseisi, care sigur ma va ajuta. Arat ca intre familia Kuseisi si Omar Hayssam exista o stransa legatura, deoarece anterior facusera impreuna afaceri cu armament in Sirya si Irak, iar intre ei exista o puternica solidaritate.

Omar Hayssam mi-a spus sa ma duc la Bassam, contabilul sau, care imi va da circa 20.000 $, pe care sa-i folosesc la punerea in aplicare a planului de rapire si din acestia sa-i dau lui Ibrahim, daca va fi nevoie.

Revin inca o data si arat ca m-am opus categoric in fata lui Omar Hayssam cu privire la rapire. Pe tot drumul cat m-a insotit, Omar Hayssam a insistat sa pun in aplicare planul de rapire.

Dupa insistente repetate, i-am spus ca, odata ajuns in Irak, voi vorbi cu Ibrahim pentru a vedea ce modalitati sunt pentru punerea in aplicare a planului.

Odata ajuns in Bagdad, am luat legatura cu Ibrahim, care mi-a spus ca stie de plan, a discutat despre acest lucru cu Omar Hayssam si mi-a relatat ca discutia a avut loc de la telefoane publice.

Ibrahim mi-a cerut un ragaz de cateva zile, mi-a spus ca va pleca la circa 70 km in afara Bagdadului pentru a rezolva aceasta problema si a stabilit sa ne intalnim a doua zi, luni, 28.03.2005, daca toate lucrurile merg bine.

Luni dimineata m-a sunat Ibrahim si am stabilit sa ne intalnim in aceeasi dupa-amiaza, la intalnire venind insotit de Hagi 1.

Cu Hagi 1 nu am discutat decat despre fierul vechi si despre afacerile pe care doream sa le dezvoltam impreuna cu marfa din China. Dupa plecarea lui Hagi 1, Ibrahim a urcat in masina mea si mi-a spus ca in legatura cu rapirea totul este rezolvat, dar pentru a ne rapi, Hagi 1 pretindea suma de 30.000 $, jumatate inainte de rapire si jumatate dupa rapire.

La acel moment, nemaiavand decat circa 14.000 $, l-am sunat pe Omar Hayssam si l-am rugat sa-mi trimita diferenta. Omar Hayssam mi-a spus ca voi primi de la fratele sau Samir suma solicitata a doua zi, banii urmand sa fie trimisi din Sirya la o casa de schimb din Bagdad.

In seara zilei de 28.03.2005 m-a sunat cumnatul meu, Ibrahim, care mi-a spus ca Hagi 1 doreste sa se intalneasca cu mine ca sa discutam afaceri, fara sa-mi spuna nici un cuvant despre faptul ca rapirea urma sa aiba loc in aceasi seara. Cand am ajuns la locul indicat de Ibrahim, masina a fost blocata, iar noi am fost rapiti in conditiile descrise in declaratiile anterioare.

Despre plata rapirii eu nu am dat personal nici un ban, dar i-am indicat lui Ibrahim locul unde se aflau banii, respectiv la domiciliul parintilor mei din Bagdad, si am dat instructiuni ca in cazul in care se cere efectuarea platii, sa ia de la locul indicat si sa-i dea persoanei care a organizat rapirea.