Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O analiză a companiei Clean Recycle - unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje - arată că neîndeplinirea țintelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje a costat companiile din România peste 10 milioane de euro în 2024, deși puteau să nu piardă acești bani dacă se asociau cu o OIREP - organizație acreditată de Ministerul Mediului, care preia în numele companiilor responsabilitatea de a colecta, recicla și valorifica ambalajele puse pe piață, asigurând conformitatea legală și respectarea obligațiilor de mediu. O astfel de asociere le-ar fi adus costuri de trei ori mai mici, dar managementul multor companii nu ține cont de această componentă, astfel încât firmele nici măcar nu au o strategie proprie pentru a îndeplini condițiile cerute de UE și de Ministerul Mediului pentru reciclare.
România riscă o nouă procedură de infringement pentru că rata de reciclare a scăzut sub 10% în 2024. Firmele din țara noastră încă nu s-au adaptat cerințelor de mediu, dar au început și să piardă foarte mulți bani, deși ar putea rezolva problema ambalajelor printr-o simplă asociere.
O companie care pune pe piață 100 de tone de ambalaje din plastic într-un an ar plăti 200.000 lei direct la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și de 3 ori mai puțin printr-un OIREP. Datele Institutului Național de Statistică pe baza cărora a fost făcută analiza Clean Recycle privind reciclarea arată că o parte dintre companiile din România care au avut pierderi pe acest segment anul trecut au achitat peste 10 milioane de euro către AFM pentru ambalajele nereciclate. Pierderile sunt cu aproape 1 milion mai mari decât în 2023, potrivit unei analize Clean Recycle.
Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase pentru țările membre: o rată de reciclare a deșeurilor de ambalaje de 65% până în 2025 și de 70% până în 2030. Contribuția obligatorie este de 2 lei pentru fiecare kilogram de ambalaj nereciclat. Firmele care nu știu cum să aplice aceste prevederi ar putea colabora cu o OIREP, astfel încât să poată reduce semnificativ aceste costuri.
Un OIREP este o organizație acreditată de Ministerul Mediului care preia în numele companiilor responsabilitatea de a colecta, recicla și valorifica ambalajele puse pe piață, asigurând conformitatea legală și respectarea obligațiilor de mediu. Tarifele practicate de OIREP-uri pot fi chiar și de trei ori mai mici față de plățile directe făcute de către companii către AFM.
Atingerea țintelor stabilite de UE e obligatorie
Pentru a putea ajunge la o rată de reciclare a deșeurilor de ambalaje de 65% până în 2025 și de 70% până în 2030, alegerea unui parteneriat cu un OIREP ar putea fi o soluție financiară și operațională optimă.
„Rolul nostru este să fim interfața între autorități și mediul de afaceri, oferind soluții transparente, eficiente și adaptate fiecărei industrii. Într-un context legislativ tot mai strict, noi asigurăm predictibilitate și trasabilitate pentru fiecare tonă de ambalaj gestionată”, spune Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle, companie care gestionează un portofoliu de peste 900 de companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice etc.
Ceea ce trebuie să știe managerii companiilor este cum să verifice aceste organizații - OIREP – înainte de semnarea unui parteneriat, fiind o situație nouă pe piața românească. Trebuie să aibă licență valabilă emisă de Ministerul Mediului, să ofere transparență în tarife și raportări, să dispună de o rețea reală de colectori și reciclatori, precum și de o reputație solidă și contracte clare care asigură predictibilitate financiară.
Investiții fără rezultate notabile
Situația colectării și reciclării deșeurilor este gravă în toate domeniile, în țara noastră. România a investit deja miliarde de euro în sisteme de management integrat al deșeurilor – SMID-uri -, dar cu rezultate foarte slabe. Până acum s-au cheltuit 1,6 miliarde de euro din bani europeni și de la bugetul statului, dar după 17 ani încă avem cea mai mică rată de reciclare din UE – doar 12%, stagnând din 2010.
Din cele 31 de SMID-uri începute după 2007, mai multe au fost fazate și întârziate, unele fiind încă nefinalizate, cum este cazul Galațiului. La Cluj, proiectul SMID a început în 2011 și s-a încheiat abia în 2023. În timp ce investițiile nu dau rezultate, România continuă să depoziteze masiv deșeuri, riscând sancțiuni europene și pierderea finanțărilor.
Ministerul Mediului a elaborat Planul Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD), iar documentul se află într-un stadiu avansat și urmează să intre în procedura de transparență publică, după consultările interne. PNGD ar trebui să ofere coerență și predictibilitate pentru viitoarele investiții, astfel încât să putem scăpa de infringement.
Citește pe Antena3.ro
