Musulmani saraci si furiosi

Marea comunitate musulmana din Franta sufera de pe urma discriminarii, a lipsei de educatie si a locurilor de munca si, in general, a lipsei unor perspective de iesire din aceasta situatie. Observatorii cred ca frustrarile acumulate ani la rand au izbucnit acum cu putere.

In Europa de Vest traiesc mai mult de 12 milioane de musulmani, dintre care aproximativ jumatate se afla in Franta. Multi dintre acestia s-au adaptat bine la viata pe "batranul continent". Insa tensiunile si resentimentele continua sa apara. Intr-un raport emis cu doar cateva zile inainte de izbucnirea violentelor, guvernul francez a enumerat 751 de cartiere considerate "zone urbane sensibile". Cele mai multe dintre persoanele care traiesc aici au radacini africane si arabe. Rata somajului atinge 21%, dublul mediei nationale, si are tendinta sa creasca. Printre barbatii sub 25 de ani, rata somajului este chiar de 36%. Alienarea si furia mocnita nu sunt ceva nou in aceste cartiere.

NIMIC NOU. Revolte au mai izbucnit si in anii 1980 si 1990, presand guvernul sa creeze programe care sa aduca speranta. In timp insa, pana si programele manate de cele mai bune intentii au ramas fara fonduri, iar politistii din cartiere au fost retrasi. "Nu le-am mai dat atentie de atat timp, ca s-a nascut un sentiment de abandon", a avertizat senatorul Dominique Voynet, care reprezinta principala zona de conflict, Clichy-sous-Bois. Aici, atacurile incendiare, bataile cu Politia si jafurile dureaza deja de mai bine de zece zile si s-au raspandit in zeci de suburbii, predominant musulmane, unde gruparile fundamentaliste sunt in competitie cu traficantii de droguri pentru atentia tinerilor.

TEMERI. Incapacitatea autoritatilor de a controla violentele a zguduit Franta si a dat de gandit statelor vecine, multe dintre acestea avand la randul lor mari comunitati musulmane sarace. Evident, exista temerea ca revoltele din Franta ar putea da nastere la convulsii similare pe continent. "Sunt falii adanci si periculoase in Europa", crede Manzoor Moghal, presedinte al Forumului Musulman, o organizatie a gruparilor islamice din Marea Britanie. "Ce se intampla in Franta ar putea declansa reactii similare oriunde in Europa. Este o temere reala", a detaliat el.

RADACINA FURIEI. Liderii islamici si observatorii sunt de acord ca majoritatea incendiatorilor si jefuitorilor sunt musulmani de origine africana sau araba, insa insista ca adevaratele radacini ale violentelor sunt economice si nu religioase. Aceasta, in conditiile in care revoltatii folosesc de multe ori sloganuri ale fundamentalismului radical. Tinerii din Clichy-sous-Bois au folosit de mai multe ori in ultimele zile slogane "Jihad", "Acesta e razboi", "Aici e Bagdad". Mai mult, in ultimii zece ani a avut loc o schimbare fundamentala in felul in care se definesc imigrantii. Daca acestia isi spuneau cu mandrie acum un deceniu "francezi arabi", "francezi algerieni", "francezi marocani", in zilele noastre isi spun "musulmani", definindu-se astfel doar prin religie.

La randul sau, nici Franta nu a reusit sa le ofere arabilor protectia de care aveau nevoie, nici locuri de munca ce ar fi trebuit sa grabeasca integrarea lor in comunitate. Comunitatile araba si africana din Franta sufera de discriminare, educatie precara si somaj, scria de curand Le Monde Diplomatique.

IMIGRANTI ROMANI

Imigrantii ridica probleme serioase si in alte orase franceze, si in multe cazuri protagonistii scandalurilor sunt rromi din Romania. Nemultumirea principala pe care le-o provoaca localinicilor se leaga de cartierele marginase pe care ei si le creeaza, practic, in jurul oraselor. O astfel de situatie a aparut recent la Lyon, unde rromii romani s-au stabilit in cartierul marginasVilleurbanne. Ei s-au aciuat intr-un vechi atelier de reparat locomotive, improvizand in interiorul acestora cu cartoane si bucati de lemn locuri de dormit, relateaza cotidianul francez Liberation. Localnicii sunt consternati de aparitia rromilor si in acesta zona, avand in vedere faptul ca ei si-au creat inca patru cartiere marginase in jurul Lyonului. Autoritatile locale au incercat sa ii alunge sau sa le gaseasca un adapost temporar celor 200, dar toate tentativele au esuat. Tiganii stau trei luni pana le expira viza, dupa care se intorc in Romania si obtin o noua viza turistica. Chiar daca vin periodic in Franta in mod legal, ei nu se pot angaja, dar acest lucru se pare ca nu ii descurajeaza catusi de putin sa isi incerce norocul. (Maria Toader)