„Mokusho Zen House” şi Centrul „Seeds for Happiness” îi invită la începutul lunii aprilie pe toţi cei dornici de a afla despre „Zen - Calea Libertăţii” la o serie de evenimente în prezenţa Maestrei Kosen. Barbara Kosen este un exemplu viu al îmbinării Zenului cu viaţa de zi cu zi: de peste 40 de ani s-a dedicat Căii Zen, ducând în acelaşi timp o viaţă cotidiană activă. Programul începe vineri, 1 aprilie, ora 18:30, la Centrul „Seeds for Happiness” cu o conferinţă „Zen şi viaţa cotidiană”, o temă de actualitate pentru orice european care trăieşte din plin criza actuală, o criză economică, dar mai ales una de identitate.
La Templul Mokushozen-Ji vor avea loc apoi două zile de practică Zen sub conducerea Maestrei Kosen, sâmbătă, 2 aprilie, şi duminică, 3 aprilie, de la ora 9:00. Cei care doresc au astfel ocazia a descoperi sau aprofunda modul de viaţă Zen ce poate schimba lumea noastră către o spiritualitate mai înaltă. Cele două zile sunt prezentate ca un tot unitar, însă temele tratate în fiecare dintre ele sunt diferite, putând fi abordate individual. Marţi, 5 aprilie, la Centrul „Seeds for Happiness”, după o introducere despre Maestrul Dogen şi Buddhismul din China secolului al XIII-lea, Maestra Kosen va aborda diferenţele dintre Buddhismul tradiţional şi Zenul Soto, aşa cum au fost transmise Maestrului Dogen de Tenzo, urmată apoi de o focalizare asupra acţiunii în Zen. „Nu am avut o trezire la faptul impermanenţei; mai degrabă acţiunile lumii aşa cum este ea mi s-au părut brusc departe de ţelul lor”, spune Maestra Kosen.
„Lumea pe care mi-au arătat-o părinţii mei, strămoşii mei, dascălii mei îmi părea absurdă şi înţepenită. Religia tradiţională în care am fost educată nu mi-a adus nici o linişte. Nici studiile nu mi-au adus libertatea. Întrebarea De ce? nu îşi găsea răspunsul, iar Cum?, nici atât. După ce am cutreierat prin îndoială, frică şi cinism, am întâlnit zazen-ul şi învăţătura minunată a Maestrului Deshimaru. Totul era clar, drept şi luminos. Deci viaţa mea este cea a unei copile care a ieşit să pescuiască creveţi şi a găsit pe drum o perlă strălucitoare.” O cale spirituală ce se bazează pe o postură transmisă de peste 2.500 de ani, fără o învăţătură dogmatică scrisă, a fost dusă în secolul al XII-lea de Maestrul Dogen în Japonia, unde ea devine Zen.
Termenul de zen provine din chinezescul ch'an, care este preluat din termenul sanscrit dhyana (meditaţie). Maestrul Dogen obişnuia să spună: „Nu există nicăieri Zen fără zazen. Zen şi zazen nu sunt separate. Ele nu sunt în dualitate, ci in unitate. De vreme ce Zenul este un fapt subiectiv, el nu poate fi înţeles în mod obiectiv, ci mai degrabă înţeles numai prin acţiunile vieţii cotidiene”. Poate fi aplicat de oricine, chiar dacă nu este adept al lui Buddha, reprezentând o ştiinţă a trezirii minţii, o artă a iluminării spirituale. Învăţătura Zen nu este o dogmă, ci o cale de limpezire şi elevare a conştiinţei. Cunoscut în Antichitate ca fiind şcoala inimii luminate, poarta liniştii şi fericirii sau comunicarea directă de la o minte la alta, Zenul este o acţiune directă asupra minţii pentru a percepe esenţa sa şi a se împlini prin iluminare.
Învăţăturile budismului Zen aveau, de asemenea, un loc important în viaţa samuraiului. Zen era o credinţă care afirma că salvarea nu venea din direcţia unui zeu anume, ci din însuşi interiorul nostru. Ideea că un om îşi poate influenţa destinul a plăcut celor care trăiau din război, cu moartea care îi pândea la orice pas. În Zen nu există răspunsuri corecte şi răspunsuri greşite. Rostul povestirilor şi aforismelor este să ne determine să ne punem mintea la contribuţie, să o facem să lucreze, tot aşa cum, practicând un exerciţiu fizic, ne facem corpul să lucreze. Zazenul se adresează deci tuturor, fără deosebire de vârstă, sex sau inteligenţă. Maestra Kosen va ajunge şi la Brasov, la 7 aprilie, pentru un dialog de aproximativ două ore la Centrul Cultural „Casa Baiulescu”.