"Peste 3 zile ii avem acasa"

Era schimbata Marie-Jeanne?

Ei sunt marcati! Eu i-am vazut si cred ca ma pricep destul de bine la niste fizionomii care nu aratau chiar bine. Toti au slabit si sunt palizi. Sunt obositi, doi dintre ei nu au dormit azi-noapte... Asta-i situatia si bine ca s-a terminat cu bine.

Ce va spus Marie-Jeanne?

Marie-Jeanne continua sa fie foarte tare. E intr-adevar mai slabita, vag marcata. Mi-a spus ca nu ar mai dori vreodata sa traiasca ce a trait, dar... am avut foarte putin timp sa stam de vorba cu ei, dar probabil ca zilele urmatoare or sa fie in situatia sa va spuna mai multe.

Ce urmeaza sa se intample?

Urmeaza trei zile de... o scurta carantina, o verificare medicala, probabil vor avea intalniri cu psihologii, dupa care vor trebui sa vina acasa, pentru ca au intr-adevar nevoie... Este vizibil, au intr-adevar nevoie de odihna si aceea perioada pentru a se reincadra in societate si in viata normala.

Vi s-a spus unde va avea loc acest control?

Nu. Sunt detalii pe care nici nu le-am cerut, nici nu le vrem. Ne este suficient: i-am vazut acasa si asta este cel mai important.

V-ati pastrat speranta de-a lungul celor 55 de zile?

Cu speranta am trait cu totii, toate familiile in toata aceasta perioada. Chiar daca vreunul dintre noi era pe punctul de a capota, ceilalti... Ne-am sustinut reciproc. Si probabil ca si asta a contat in aceasta complicata si cumplita ecuatie.

V-ati regasit cuvintele?

Nu mi-am gasit nici acum cuvintele si nici sa zambesc nu mai pot. Aceste doua luni au sters mult din aceasta stare...

Ce ati reusit sa-i spuneti fetei?

Am reusit sa-i spun "Bine ai venit acasa!" si i-am mai spus eu ca a reusit sa ne creeze o stare pentru care ar trebui sanctionata ca un copil. Probabil ca e o lectie de viata, pentru ei si pentru noi, si cu totii ar trebui sa ne schimbam modul de a gandi, sa umblam in mentalitatile noastre si sa incercam si realizam ca lumea se schimba si nu mai este acum ce a fost acum 15 ani...

Va veti opune in viitor daca va dori sa mai plece in zone de conflict?

Evident ca nu pot sa ma opun sa plece... Este profesia ei, dar in alte conditii, de siguranta. Ce a fost acum a fost o experienta din care toti trebuie sa invatam.

Care a fost reactia presedintelui Basescu?

Presedintele, ca intotdeauna, a avut o reactie pozitiva... Le-a spus ca sunt acasa, le-a adus aminte ca sunt acasa, ca sunt pe pamant romanesc, ca de aici incolo nu are ce sa li se mai intample si sa fie atenti de acum incolo in viata lor. Sunt tineri si asemenea lucruri nu ar trebui sa li se mai intample.

LACRIMI

Singura, intr-o parte, mama lui Eduard Ovidiu Ohanesia, o femeie mica si necajita, plange usor si se vaita. Cativa ziaristi se apropie si incearca sa o imbarbateze: important e ca-i baiatu’ sanatos. "Ce sanatoas dom’le. Nu vorbeste. Nimic." Nu a spus nimic? "Ce sa mai spuna? A spus ca nu se simte bine, ca-i bolnav. Atat, in rest nimic. Nimic nu mi-a spus. M-a strans in brate si atat." Doua zile la mama acasa, o mancare buna si isi revine, se face bine. Femeia pare insa sa-l fi luat pe "Nu" in brate: "Nu stiu cat de bine, daca e bolnav, probabil ca o sa ramana tot asa". Poate ca e obosit, se incapataneaza cativa tineri sa o imbarbateze cu reportofoanele impinse in fata femei, gata sa surprinda o lacrima numai buna de bagat in prime time. "Nu, eu imi cunosc copilul!". Anne-Marie Ohanesian a mai declarat ca fratele ei pare slabit si foarte obosit. "E foarte galben la fata. Sper sa isi revina c‚t mai repede." Sora lui Ovidiu mai stia doar ca cei trei ziaristi vor fi dusi intr-o institutie medicala pentru analize, timp de c‚teva zile, dar nu cunostea si locul unde urmau sa li se acorde ingrijiri medicale.

FLORI

Elena Miscoci, mama cameramanului de la Prima TV, a fost ieri cea mai fericita femeie din lume. Si-a putut strange in brate copilul, pe care, cu cateva saptamani in urma, il vazuse la Al-Jazeera imbracat in hainele mortii. "E bine, mi-a zis ca-i bine. E intreg si sanatos, asta e tot ce conteaza. A avut puterea sa si glumeasca. Cand i-au dat flori, a luat garoafele rosii, mi le-a dat mie si mi-a spus "astea sunt pentru colegii mei. Te rog pe tine sa le dai lor!"." O intrebam de nunta, daca data stabilita ramane valabila. "Care nunta?", uita femeia pentru o secunda. "A baiatului dumneavoastra." Fata ei se lumineaza de bucurie. "Asta numai ei stabilesc, e doar treaba lor." Tatal lui Sorin, barbat in toata firea, cu parul alb, tremura ca un copil. Nu mai poate sa lege doua vorbe de fericire. "Pestre trei zile ii avem acasa, asa ne-au spus, marturiseste el. Ca-i tin trei zile sa le faca analize s-apoi ii avem acasa!".

"A slabit putin, dar nu foarte mult"

Sectia Investigatii de la Romania libera, unde lucreaza Eduard Ovidiu Ohanesian, era ieri, in jurul orei 14:00, aproape goala. Cei mai multi dintre colegii lui Ovidiu se aflau la Aeroportul Militar, unde ateriza aeronava ce ii aducea in tara pe ziaristii romani rapiti la 28 martie in Irak.

Redactorul de serviciu statea de vorba cu un preot care venise si el sa-si spuna pasurile si sa se dea la ziar. Parea o zi obisnuita de lucru. Televizorul era pus pe Antena 1 care transmitea imagini de la aeroport. Momentul aterizarii aeronavei, la ora 14:50, a strans cativa redactori in sectiile Investigatii si Social, veniti sa se uite impreuna la imaginile transmise de la aeroport de televiziuni. Fetele tuturor s-au luminat in clipa in care l-au zarit pe colegul lor. "Uite-l! Oh, Doamne, nu arata rau", "Bine ca s-a intors si ca s-a terminat cosmarul asta", "Abia astept sa-l vad, sa se reintoarca la lucru", "A slabit putin, dar nu foarte mult", "Cat ma bucur, parca tot nu-mi vine sa cred...". Reactii firesti la o poveste ce parea la un moment dat ca nu se va sfarsi asa. Dupa aceste minute de bucurie, fiecare s-a intors, normal, si poate mai linistit, la treaba lui.

Ovidiu Ohanesian este redactor la Romania libera de trei ani, lucrand la Sectia Investigatii. Este acreditat la Ministerul de Interne si la Ministerul Apararii Nationale. Dupa cum spun colegii lui, inainte de a se angaja in presa, a lucrat in strainatate ca programator. "Este un tip cerebral, de aceea cred ca i se potriveste foarte bine genul ancheta. Ca om, pot spune ca este introvertit, dar jovial. E un bun coleg, nu a avut niciodata conflicte cu ceilalti. Ne bucuram cu totii foarte mult ca a fost eliberat si speram sa se intoarca repede in redactie", ne-a spus una dintre colegele lui Ovidiu. (Mira Balan)

"Bine ati venit! Va iubim!"

BUCURIE. La sediul Prima TV s-au desfacut ieri dupa-amiaza sticlele de sampanie

"Suntem fericiti, din ce in ce mai fericiti!" Acestea sunt vorbele ce tremura de emotie, pe buzele colegilor celor trei ziaristi, ale parintilor si prietenilor lor. La Prima TV, dupa doua luni de asteptare, a curs sampania, imbracand in sarbatoare una dintre cele mai minunate zile: intoarcerea celor trei acasa.

IMPIETRIRE. In redactia Prima TV, minutele se numarau in pasii marunti si desi ai celor cativa cameramani si reporteri ramasi, pentru a putea pregati editia speciala de la ora 14:30. Peste tot, liniste. Mai era aproximativ o ora si jumatate pana la sosirea in aeroport a avionului ce-i transporta pe cei trei ziaristi, Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian. Nerabdarea plutea in aer. Parca toata pacea din lume se cuibarise in sufletele chinuite de teama ale colegilor celor trei. Mutandu-se de la un calculator la altul, privind cand la un televizor, cand la altul, Adrian Bucur, prezentatorul Stirilor Prima TV, imi sopteste emotionat: "Sa ne rugam sa ajunga cu bine pe pamantul romanesc. Colegii mei sunt acolo, la aeroport, sa-i intampine cu flori si cu urarea de "Bine ati venit!". Afara, cativa oameni se chinuiau sa atarne un banner care sa-i intampine pe cei sositi, parintii si colegii lui Marie-Jeanne si Sorin Miscoci, intorsi de la aeroport. Pe el erau scrise aceleasi cuvinte, pline de emotie: "Bine ati venit! Va iubim!".

EMOTII. 15:45. De peste tot din redactie au inceput sa vina oameni: soferi,cameramani, reporteri, editori. S-au strans intr-un colt al camerei, ca un buchet imens, asteptand aterizarea avionului. "Inca un pic, inca un pic!", se auzea soptit, ca-ntr-o rugaciune, vocea unui reporter Prima TV. In rest, ceilalti, cu inimile impietrite de emotie, cu mana la gura si ochii lipiti de imaginile prezentate de canalul Realitatea TV, care, in lunga lor asteptare, se derulau parca, cu incetinitorul, nu mai spuneau nimic. Doar vocea Nadinei Nedealea, trimisul Prima TV la aeroport, tremurand de emotie, umplea incaperea.

"S-A SPART GHINIONUL!" 15:50. Avionul a aterizat. "Ia uite, dom’ne, s-a spart o roata. Extraordinar!", spune unul dintre cei stransi in fata televizorului. Ca altul sa-l completeze: "S-a spart ghinionul!". Usa avionului se deschide. "Doamne, uite-o pe Marie-Jeanne!", striga colegii ei, cu vocea sugrumata de emotie. Fetele incep sa topaie de bucurie. Lacrimile incep sa se prelinga pe obraji. De la televizor, o vad pe Marie-Jeanne facandu-le cu mana. Si intr-o clipa, urmand parca semnul ei, bratele colegilor celor trei ziaristi s-au ridicat in aer, fluturand mainile si batand din palme. "Uite-i, sunt teferi! Si ce bine arata Jeana!", incep sa comenteze cei prezenti in redactie, unii dintre ei tremurand de emotie. O vad pe Marie-Jeanne sarind de bucurie, pe Sorin imbratisandu-si cu dor prietena, iar Ovidiu, pe mama sa. In exuberanta ei, Marie-Jeanne ii strange mana presedintelui. Sorin si Ovidiu fac acelasi gest. Bratele lor si ale lui Traian Basescu se ridica catre cer, salutand multimea ca dupa cea mai crunta si mai dureroasa batalie. In acel moment, redactia Prima TV a explodat in hohote de bucurie, stropite cu lacrimi. Cei trei ziaristi au disparut de dupa usa, parasind aeroportul. Colegii lor din redactie, nu puteau insa sa-si dezlipeasca privirile de la televizor, refuzand, parca, despartirea de imaginea lor.

"MA SIMT CA IN AL NOUALEA CER!" "Intr-un sfert de ora o sa soseasca parintii lui Jeana si ai lui Sorin!", ne anunta Adrian Bucur. Intr-o clipa toata redactia era afara. Asezati pe scari, cu bannerul deasupra capului, colegii celor trei ziaristi agitau de zor sampania, strigand cu toata forta "Uraaa!" si zambind fericiti. Din cauza emotiei puternice, una dintre colegele lui Marie-Jeanne a lesinat, fiind transportata la spital.

MAMA. Dupa cateva clipe de asteptare, pasind incet, cu ochii sclipind de fericire, si-a facut aparitia mama lui Marie-Jeanne. "Mi-a spus sa nu imi fac griji ca este bine!", ne marturiseste femeia. Eu cred ca o sa se recupereze repede, e o fata puternica!" Inconjurata de colegii fiicei sale, femeia povesteste momentul in care a aflat vestea: "Am cazut in genunchi, mi-am facut cruce si am spus cu toata inima mea: Dumnezeu ne iubeste!" Dupa numai cateva minute, apare si Elena Miscoci, mama lui Sorin. Vorbeste printre lacrimi: "Este cea mai fericita zi din viata mea! Ma simt ca in al 9-lea cer. L-am imbratisat si am stiut ca e bine". Aceleasi ganduri inundate de fericire le-au avut si tatal lui Marie-Jeanne, precum si prietenul ei si Andreea, prietena lui Sorin Miscoci, care au avut timp doar cat sa-si spuna unul altuia, din toata inima: "Te iubesc!". (Carmen Preotesoiu)

AUDIENTE

Antena 1 a fost duminica lider de audienta pe intreaga zi, emisiunile care s-au impus la rating fiind atat cele de divertisment, cat si cele de stiri. Evenimentul cel mai important al zilei, eliberarea jurnalistilor romani captivi in Irak, a fost dezbatuta amplu de Antena 1, care a rezervat acestui subiect o ora. Editia speciala a Observatorului prezentat de Gabriela Vranceanu Firea i-a avut ca invitati pe Marius Tuca, Nasty Vladoiu si Florin Tudose si a avut un rating de 6,1% si o cota de piata de 18,2%, impunandu-se clar in fata concurentei (Pro TV a avut un rating de 3,9% in acelasi interval orar). "Duminica in familie" si "Divertis" au avut cel mai mare numar de telespectatori in intervalul orar de transmitere, iar noaptea, editia speciala a emisiunii "Recursul etapei" a fost, de asemenea, lider de audienta. (SURSA: TNS - AGB International)