„Petrov” a dat în judecată SPP și vrea suspendarea retragerii dispozitivului de protecție 

 El a acționat în judecată Serviciul de Protecție și Pază, solicitând suspendarea executării deciziei de retragere a dispozitivului de pază, emisă de conducerea serviciului în data de 28 martie 2022. Acțiunea se află pe rolul Curții de Apel București, care urmează să aloce un termen de judecată.

La fix o lună după ce Băsescu a rămas fără mașină, șofer, aghiotant și gardă de corp (toate plătite din bani publici), ca urmare a deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul de turnător la Securitate al fostului președinte, „Petrov” a decis să acționeze. Astfel, el a înaintat, la data de 28 aprilie 2022, o acțiune la Curtea de Apel București, cerând judecătorilor de la Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal „suspendarea executării actului administrativ nr. 1029/28.03.2022”.

Traian Băsescu are, în acest dosar, calitatea de reclamant, iar pârâtul chemat în judecată este Serviciul de Protecție și Pază (SPP), condus și în prezent de generalul Lucian Pahonțu, cel numit în funcție, în anul 2006, chiar de Băsescu. 

Ultima modificare în circuitul acestui dosar la Curtea de Apel București a avut loc în data de 2 mai, însă, deocamdată, instanța nu a alocat un prim termen de judecată. 

Avocata lui Băsescu susține că noile reglementări nu îl pot viza pe clientul său

Fiind vorba despre Traian Băsescu, mișcarea era una previzibilă, chiar dacă șansele de a întoarce lucrurile în favoarea lui sunt minime. De altfel, chiar și avocata lui „Petrov” din dosarul de turnător, Eliza Ene-Corbeanu, a făcut mai multe precizări pe pagina sa de Facebook după decizia definitivă dată de Curtea Supremă, care a stabilit că fostul președinte a colaborat cu Securitatea ca poliție politică.

„Modificările din octombrie 2021 la Legea 406/2001 privind privilegiile unui fost președinte de stat la încheierea mandatului nu îi sunt aplicabile și președintelui Traian Băsescu (vezi aplicarea în timp a legii civile)”, a notat apărătoarea lui Băsescu. 

Reamintim că, imediat după anunțarea deciziei ÎCCJ, Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și-a retras dispozitivul conferit lui Traian Băsescu în baza Legii 406/2001, întrucât această lege, modificată anul trecut, prevede că persoanele despre care s-a constatat definitiv că au colaborat cu Securitatea își pierd beneficiile conferite de lege. 

Este posibil să urmeze și alte două procese

Serviciile retrase de SPP – mașina, aghiotantul și dispozitivul de protecție, nu sunt singurele beneficii de care a fost „văduvit” Băsescu în urma deciziei ÎCCJ din 23 martie. Administrația Prezidențială a purces, la rândul ei, la retragerea indemnizației pe care „Petrov” o încasa în calitatea sa de fost președinte al României, în cuantum de 75 la sută din indemnizația pe care o încasează președintele României în funcție. 

De asemenea, Președinția a încetat derularea contractului de muncă încheiat cu un consilier care îi deservea cabinetul de lucru, pus, de asemenea, gratuit, la dispoziția lui Traian Băsescu. 

O altă pierdere serioasă pentru „Petrov” constă în notificarea primită de la RA-APPS, la scurt timp după decizia ÎCCJ, prin care a fost încunoștințat că are la dispoziție 60 de zile să evacueze locuința de protocol primită de la Guvernul Ponta, în anul 2015, situată în strada Gogol, la numărul 2, și care anterior, fusese ocupată de familia fostului premier Petre Roman. 

Băsescu s-a conformat și, potrivit presei, a eliberat imobilul, după ce a conspectat, în prealabil, mai multe apartamente dintr-un ansamblu rezidențial din Capitală, în ideea de a-și achiziționa un apartament cu trei camere.

Până în acest moment, nu există informații conform cărora Traian Băsescu ar fi contestat și celelalte măsuri administrative luate împotriva lui de Administrația Prezidențială și RA-APPS, singura acțiune depusă până acum în instanță fiind cea îndreptată împotriva Serviciului de Protecție și Pază.

Instanța Supremă a confirmat actele CNSAS: Și-a turnat la Securitate colegii de la Institutul de Marină

La 23 martie 2022, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, definitiv, recursul înaintat de Traian Băsescu, menținând sentința Curții de Apel București care a constatat oficial faptul că fostul președinte al României, din 2004 până în 2014, a fost colaborator al Securității și că a făcut poliție politică încă din perioada în care era student la Institutul de Marină din Constanța. 

Sub numele de cod „Petrov”, Băsescu și-a turnat mai mulți colegi de facultate în legătură cu chestiuni penibile, cum ar fi că dețineau butoni de cămașă, că aveau relații cu străini sau că intenționau să fugă din România. În cazul unora dintre acești colegi, turnătoriile lui Băsescu au avut repercusiuni, unii nemaiputând să iasă din România.

Băsescu a completat, începând cu 2004, declarații pe propria răspundere conform cărora nu a colaborat cu Securitatea și nu a făcut poliție politică. Ultima astfel de declarație a completat-o în 2019, când a candidat la Parlamentul European. 

Celelalte bătăi serioase de cap ale lui Băsescu – situația fiicei Ioana și a pupilei Udrea

Fostul președinte a intrat, în ultimele săptămâni, într-un con de umbră, mai ales după ce încercările pupilei sale Elena Udrea de a zădărnici acțiunile Bucureștiului de a obține extrădarea ei din Bulgaria au eșuat. Udrea se află, în prezent, în arest, în țara vecină, așteptând verdictul final al Curții de Apel de la Sofia. Ea urmează să execute 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. De altfel, fosta blondă de la Cotroceni a fost singura sa colaboratoare care i-a luat apărarea lui „Petrov”, susținând că este inadmisibil ca SPP să lase fără protecție un fost președinte al României.

Lipsa Elenei Udrea din România însă a amânat doar, până pe data de 26 mai 2022, verdictul final într-un alt dosar penal care ar trebui să-i dea fiori reci lui Traian Băsescu. Este vorba despre dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale prezidențiale din anul 2009, în care Elena Udrea a fost condamnată, pe fond, la Curtea de Apel București, la o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare, iar fata cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, a primit cinci ani de pușcărie cu executare.