Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În planul de digitalizare a sistemului de educație preuniversitar din România sunt incluși elevii, dar și cadrele didactice și părinții, pentru a-i putea ajuta pe copii și pe adolescenți să se adapteze noilor tehnologii. Proiectul cadrului de competențe digitale prevede, printre altele, ce trebuie să știe elevii, în funcție de vârsta pe care o au.
Pentru a duce la îndeplinire acest proiect, Ministerul Educației va aloca fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar unitățile de învățământ vor putea face solicitări de finanțare pentru proiectele de formare profesională. Tocmai de aceea, proiectul include și referiri la formatori. Aceștia trebuie să participe la realizarea analizei de nevoi, împreună cu metodiștii din Casele Corpului Didactic (C.C.D) și să facă ofertele de formare împreună cu metodiștii. Vor fi lansate cursuri avizate/acreditate ale C.C.D., toate cu finanțare din PNRR.
Cele mai mari nevoi sunt la sate
În acest moment, gradul de digitalizare, la nivelul întregii populații a României, este destul de scăzut. Raportul Eurostat de anul trecut arată că România era pe ultimul loc în UE ca procent al persoanelor cu vârsta între 16 și 74 de ani cu competențe digitale de bază: 28%, față de media UE de 55%. Procentul este și mai mic, dacă ne referim la mediul rural, pentru că majoritatea românilor care au competențe digitale de bază se află în mediul urban și cu precădere în orașele mari.
Pornind de la aceste statistici, rezultă că școlile din mediul rural și din orașele mici vor avea cea mai mare nevoie de proiecte de formare pentru cadrele didactice, pentru directori și pentru părinții elevilor, astfel încât să poată face față cerințelor actuale din educație.
O altă problemă pe care o au școlile din mediul rural și din orașele mici este legată de lipsa cadrelor didactice și prezența suplinitorilor, mulți fiind profesori pensionari, adică din generația care se descurcă mai greu cu noile tehnologii. Perioada pandemiei, când s-au făcut cursuri online, a arătat câte probleme au atât elevii, cât și profesorii, pentru a putea ține cursurile. Mulți profesori de la sate au aplicat alte metode decât cele prevăzute pentru învățarea online, respectiv au cerut teme și referate pe care elevii să le aducă la școală, scrise pe hârtie, în loc de teme care să se poată face pe calculator și să se poată trimite online, tocmai pentru că foarte multora le lipsesc aceste competențe digitale.
Vor avea de câștigat cei care implementează
Proiectul este, înainte de orice, o oportunitate pentru unitățile de învățământ și pentru cadrele didactice de a primi sume foarte mari de bani pentru implicarea în componentele digitalizării. Mai mult, salariile profesorilor se vor putea completa cu banii pentru participarea la aceste proiecte, dacă au deja competențe digitale și vor să se implice în munca suplimentară.
Bineînțeles, printre principalii beneficiari se numără firmele de IT care vor face parte din proiectele finanțate prin PNRR, precum și firmele de consultanță.
Legea se aplică și în ceea ce-i privește pe părinții elevilor cărora li se va cere să își dezvolte competențele digitale de bază pentru accesarea catalogului electronic, mai ales pentru că se vor face ședințe online. Pentru a-i putea integra pe părinți în acest proces de digitalizare a educației preuniversitare, aceștia trebuie să fie incluși, la rândul lor, în programele de formare pentru care se vor cere bani din PNRR.
Ce trebuie să știe elevii
În clasele primare, elevii trebuie să știe să salveze fotografii pe diverse dispozitive electronice, dar și alte informații, adrese web pe dispozitive portabile, etc., se specifică în proiectul cadrului de competențe lansat de Ministerul Educației în dezbatere publică și faptul că învățarea se va face cu sprijinul adulților, adică al părinților și al profesorilor.
Apoi, la competențele digitale sunt adăugate responsabilități sociale și implicarea în anumite tehnici de învățare, astfel încât elevii de gimnaziu trebuie să știe să caute informații pe Internet în funcție de nevoi și să poată programa un sistem simplu ca să rezolve o problemă, iar elevii de liceu să știe să creeze conținut digital, să folosească inteligența artificială cu responsabilitate și să ia atitudine în caz de hărțuire online.
Autoevaluarea va sta la baza cursurilor opționale
Sarcinile care le revin cadrelor didactice se regăsesc în proiect la capitolul „indicatori și criterii pentru monitorizarea implementării Cadrului de competențe digitale pentru elevi”, cea mai importantă fiind autoevaluarea. Profesorii se vor autotesta cu ajutorul cadrului de referință, astfel încât să-și dea seama care sunt nevoile de formare profesională, mai întâi pentru ei înșiși. Pornind de aici, cadrele didactice vor cere dezvoltarea unor cursuri opționale care să le poată îmbunătăți competențe digitale specifice (din oferta CDEOȘ).
Directorii de școli au trei responsabilități: „Identificarea nevoilor de sprijin pentru personalul didactic; revizuirea documentelor strategice și monitorizarea activităților planificate în aria formării competențelor digitale ale elevilor; identificarea nevoilor de dotări și investiții pentru sprijinirea activităților de învățare care dezvoltă competențe digitale pentru elevi.
Manualele și auxiliarele vor fi digitalizate
Sunt implicați și autorii de manuale și auxiliare școlare cărora li se va cere, în plus față de ce făceau până acum, să construiască „sarcini de învățare (exerciții, teme de reflecție) într-un cadru orientativ” și să dezvolte „conținut specific (teorie, exemple și aplicații practice), folosind suport/referință/cadru normativ” - conform proiectului lansat în consultare publică și pentru care se pot trimite propuneri până pe 23 august, la adresa consultare.pnrr@edu.gov.ro.
Alte componente se referă la factorii de decizie și personalul de cercetare, aceștia având nevoie de competențe digitale pentru: „Inițierea unor analize/cercetări/rapoarte tematice care să monitorizeze eficacitatea și eficiența cadrului strategic actual privind competențele digitale ale elevilor” și „Inițierea unor măsuri de sprijin la nivel de sistem, bazate pe date”. Inspectorii, experții ARACIP, metodiștii din Casele Corpului Didactic (CCD) și directorii de CCD trebuie să monitorizeze rezultatele învățării în domeniul digital și să monitorizeze aplicarea la clasă, respectiv la nivel de școală a competențelor dobândite de cadrele didactice și de directori etc.
