Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sindicatele, dar și profesorii care nu fac parte din aceste structuri s-au hotărât să nu înceapă școala pe 8 septembrie, după ce toate încercările de negociere cu Guvernul au eșuat. Măsurile care scad veniturile profesorilor și le dau mai mult de lucru, reducând drastic și numărul posturilor din școli și licee, au fost impuse prin programul de guvernare, deși suma care s-ar câștiga la bugetul statului din haosul creat în Educație nu este semnificativă. Profesorii sunt convinși că actualul Guvern a lansat un atac asupra lor, fără nicio justificare logică, mai ales pentru că măsurile sunt imposibil de implementat, situația din teren fiind total diferită de cea care rezultă din calculele matematice - spun sindicatele.
Sindicatele din învățământul preuniversitar și universitar i-au cerut demisia ministrului Daniel David. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și Federația Națională „Alma Mater”, din sistemul universitar, au cerut, în numele celor peste 250.000 de salariați ale căror interese le reprezintă, eliminarea măsurilor draconice din Legea nr. 141/2025 referitoare la sistemul educațional, amenințând că anul școlar nu va începe. Astăzi începe și sesiunea a doua a Bacalaureatului, iar profesorii ar putea declanșa greve spontane, blocând și acest examen național.
Sindicatele au încercat să negocieze cu ministrul Educației, Daniel David, cu premierul Ilie Bolojan și cu președintele Nicușor Dan, dar nu au un răspuns favorabil. „În ciuda tuturor demersurilor făcute și a argumentelor aduse în ultima perioadă: discuții cu președintele României, precum și solicitarea adresată acestuia de a nu promulga această lege, discuții cu prim-ministrul Guvernului României și cu ministrul Educației, discuții cu conducerile partidelor politice care susțin actualul Guvern, precum și pichetarea Parlamentului României, din nefericire, această lege profund antisocială a fost publicată în Monitorul Oficial. Dând dovadă de cinism și iresponsabilitate, Guvernul Bolojan, provoacă în învățământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, având în vedere că aceste măsuri înseamnă, practic, reorganizarea a o bună parte a învățământului preuniversitar, într-un interval de timp de aproximativ o lună”, au transmis sindicatele din învățământ, marea lor nedumerire fiind legată de lipsa unui studiu de impact.
Profesorii pleacă din școlile cele mai vulnerabile
Protestele și amenințările cu blocarea noului an școlar sau chiar a celei de-a doua sesiune a Bacalaureatului - care începe astăzi - nu sunt „mofturi” ale sindicatelor sau ale profesorilor. Disperarea care a cuprins pe toată lumea are temei, mai ales pentru că se vor produce foarte multe blocaje în sistem - blocaje despre care nimeni din Guvern nici măcar nu a vorbit până acum, de exemplu blocarea proiectelor europene aflate în derulare, în școlile care-și vor pierde personalitatea juridică.
Marile transformări pe care le va suferi sistemul de educație, după comasările de clase și de unități de învățământ și creșterea normei didactice sunt foarte grave. Unii directori de școli se confruntă deja cu o parte din consecințele: le-au plecat profesorii și nu mai are cine să lucreze la proiectele pe fonduri europene. Pentru școlile din marile orașe, plecarea profesorilor nu e o problemă gravă, dar în orașele mici și în mediul rural se pierde calitatea predării, se pierd elevii care pleacă să învețe în alte școli mai bune sau se pierd elevii care abandonează școala. Unul dintre avertismentele profesorilor este legat chiar de abandonul școlar, care va atinge cote uriașe după acest haos.
Cadrele didactice sunt furioase din cauza afirmațiilor făcute de ministrul Daniel David care a spus că „educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem”. „Altfel spus, cu o finanțare de aproximativ 3% din PIB, în condițiile în care media finanțării educației în Uniunea Europeană este de aproximativ 4,7% din PIB, educația a dat peste cap deficitul bugetar. Să ne amintim că domnul Mircea Miclea și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației pentru faptul că educației nu i s-a dat 5% din PIB. În concepția domnului ministru Daniel David, educația poate fi performantă și dacă este subfinanțată”, au transmis sindicatele.
„Voluntariatul obligatoriu” și fonduri europene pierdute
Profesorii mai spun că este inuman să obligi profesorii să facă naveta zeci de kilometri pentru a-și completa norma didactică de 20 de ore pe săptămână. Dar mai sunt și alte probleme care apar, după ce se vor face comasările de clase și de școli: apare „voluntariatul obligatoriu”.
Este vorba despre posturile de coordonare din grădinițe și școli, pentru că acestea nu vor mai fi plătite, dar cineva le va face, ca „voluntariat”. Tot „voluntariat obligatoriu” vor face și coordonatorii proiectelor europene.
Comasarea școlilor înseamnă că directorii își pierd posturile, dar dacă ei sunt coordonatori de proiect pe fonduri europene, teoretic ar putea prelua proiectul alt director, numai că pentru a se putea întâmpla așa ceva este nevoie de depunerea unor dosare foarte voluminoase la Uniunea Europeană, pentru a se aproba schimbarea coordonatorilor de proiecte.
În prima fază, în această situație ar fi mii de proiecte și s-ar bloca sistemul birocratic de la Bruxelles numai cu analiza dosarelor, până se vor pierde toți banii, pentru că se vor depăși termenele-limită prevăzute în proiecte. Chiar dacă nu ar fi așa, schimbarea coordonatorilor de proiect și a experților angajați în fiecare proiect în parte - inclusiv prin programul Erasmus - presupune foarte multe documente pe care nu va mai avea cine să le întocmească, dacă pleacă din școli inclusiv cei care lucrau la aceste proiecte.
Cine semnează își asumă și pușcăria, dar poate munci gratis
„Bomboana pe colivă” este că noii directori care ar prelua școlile cu un număr prea mic de elevi vor fi obligați să semneze documente pentru care ar putea să intre și la pușcărie, pentru că e foarte greu să știi ce a făcut înainte un coordonator de proiect. Semnătura garantează că își asumă responsabilitatea cel care preia proiectul. Astfel, mulți directori ar putea refuza să mai preia aceste proiecte și banii se vor da înapoi, la UE, școlile rămânând fără dotările care veneau până acum de la UE, prin fondurile europene.
În situația în care se acceptă preluarea coordonării proiectului altei școli, documentația care trebuie să se depună ca să nu se considere deturnare de fonduri europene este și ea uriașă, pentru că în fiecare proiect se specifică locul și rolul investiției. Această documentație trebuie să fie întocmită de cineva, dar mulți dintre cei care se ocupă acum de „bucătăria proiectelor” nu vor mai lucra în școală și nu va mai avea cine să rezolve dosarele.
În plus, schimbarea statutului unei școli presupune inclusiv relocarea investiției - ceea ce poate fi considerat deturnare de fonduri europene, din punctul de vedere al OLAF, chiar dacă se va ajunge la astfel de situații în urma unor modificări legislative făcute de Guvern. Așa cum arată acum situația, se poate spune că pentru a intra la pușcărie, coordonatorii de proiecte europene și ceilalți membri ai echipelor din școlile comasate vor face muncă voluntară, peste programul de lucru.
În această situație ar putea ajunge toate proiectele pe fonduri europene care se derulează acum în unitățile de învățământ, pe linii de finanțare diferite, granturi diferite și fiind începute în perioade diferite. Nu se știe exact care e dimensiunea dezastrului, dar dacă luăm ca reper calculul făcut de sindicatele din județul Hunedoara, unde 49 de școli din 51 se vor comasa, dacă fiecare școală preluată de altă unitate ar avea măcar un proiect în derulare, ar fi în pericol cel puțin 25 de proiecte pentru care s-ar da banii europeni înapoi, într-un singur județ. Aceste proiecte pot fi de la dotări de laboratoare sau pentru îmbunătățirea infrastructurii, până la Erasmus plus, iar directorii au fost încurajați să le acceseze, în ultimii ani. Cel mai important ajutor a fost exact pentru școlile din localitățile mici, adică exact cele care se comasează după creșterea numărului de elevi la clasă.
Ministerul este pichetat zilnic, dar revolta se poate extinde
Începând cu 30 iulie, circa 150 de membri de sindicat pichetează în fiecare zi sediul Ministerului Educației și Cercetării, de la ora 10.00, cu excepția zilelor de weekend. Protestul se derulează și în zilele în care se susțin probele Bacalaureatului „de toamnă”, iar pe 8 septembrie, în prima zi a noului an școlar, peste 30.000 de membri de sindicat vor participa la Mitingul Educației - au anunțat cele trei federații sindicale.
Calendarul Bacalaureatului poate fi bulversat de protestele profesorilor, într-o eventuală acțiune comună, dar pot fi și situații izolate în care examenele să se blocheze, din cauza unor greve declanșate spontan. Astăzi și mâine se dau probele pentru Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A. Pe 6 august urmează Evaluarea competenţelor digitale - proba D, pe 7-8 august se susține Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C, iar probele scrise încep din 11 august 2025, cu Limba şi literatura română - proba E; pe 12 august se susține Proba obligatorie a profilului - proba E; pe 13 august urmează proba la alegere a profilului şi specializării - proba E, pe 14 august se va susține proba scrisă la Limba şi literatura maternă - proba E, apoi urmează corectarea lucrărilor, ca pe 18 august să fie afișate rezultatele. Ar putea face grevă inclusiv profesorii care corectează lucrările, îngreunând astfel desfășurarea examenului național.
Citește pe Antena3.ro
