Scandalos - Poarta latinitatii, sub zodia cersitului

In ciuda semnalelor venite din partea mass-media, castrul roman de la Hinova, locul unde a fost descoperit cel mai mare tezaur tracic din judetul Mehedinti, zace in paragina, napadit de buruieni. La un pas distanta, castrul roman Drobeta impreuna cu ruinele podului construit de Apollodor din Damasc au intrat si ele sub zodia cersitului, asteptand la mila UE banii necesari reabilitarii.

DIFERENTE. Un picior al podului construit de Apollodor din Damasc, aflat pe teritoriul romanesc, arata ca in aceasta imagine. Celalalt picior, de pe teritoriul sarbesc, a fost transformat intr-un superb muzeu, semn ca autoritatile de acolo se intereseaza de soarta obiectivelor istorice

In ciuda semnalelor venite din partea mass-media, castrul roman de la Hinova, locul unde a fost descoperit cel mai mare tezaur tracic din judetul Mehedinti, zace in paragina, napadit de buruieni. La un pas distanta, castrul roman Drobeta impreuna cu ruinele podului construit de Apollodor din Damasc au intrat si ele sub zodia cersitului, asteptand la mila UE banii necesari reabilitarii.

Cei 16 ani de democratie si-au pus serios amprenta pe vestigiile latinitatii: arata de le plangi de mila. Lipsa acuta a fondurilor si dezinteresul manifestat de Ministerul Culturii si de factorii locali au transformat aceste obiective istorice in adevarate maidane, dar si in surse de venit pentru hotii de piatra.

PODUL LUI APOLLODOR DIN DAMASC. Traian a construit in anul 102-103, pentru primul lui conflict cu dacii, un pod de vase in dreptul cetatii dacice Dierna. Iesind victorios din acest prim conflict, Traian a cerut vestitului Apollodor din Damasc realizarea unui pod durabil din piatra si lemn peste Dunare. Edgar Duperrex a facut in anul 1906 mai multe cercetari despre tehnica constructiei acestuia. El a constatat ca cel mai bine s-au pastrat si conservat "pillele culee", deoarece la constructia lor s-a folosit o tehnica speciala constand in folosirea pietrei sparte prinsa cu mortar special asemanator betonului. La cele doua pille se observau un fel de platforme aflate la acelasi nivel. De la platforma pillelor culee in sus se inalta cate un zid perpendicular pe care se sprijineau boltile cu care se termina podul. Pilele erau lungi de 33 de metri si late de 19 m. Dupperex a calculat inaltimea podului la 18,60 m, latimea la 14,55 m si lungimea de 1134,90 m.

 FURT DE PIATRA. Astazi ruinele Podului si ale castrului de la Drobeta au fost aproape in intregime "inghitite" de balarii si gunoaie. Temeliile din piatra ce au rezistat sutelor de atacuri si celor aproape 2.000 de ani se diminueaza vazand cu ochii din cauza tiganilor ce scot piatra din ele pentru nevoile proprii si amenajeaza terenuri de joaca pentru puradei. Mai mult, langa terenul de minifotbal situat intre ruinele capelei romane, a fost amenajat un loc unde sunt tinuti caii si carutele rromilor. In serile de vara si toamna aici se fac focuri, se asculta muzica, se consuma bauturi iar in urma ramane multa mizerie, putinii vizitatori fiind intampinati cu balega de cal, sticle goale, cauciucuri arse, rugi si multa iarba. Nici oamenii de afaceri nu au ocolit castrul roman si chiar peste ruine au fost ridicate mai multe vile, iar vecinii de-o viata ai acestor ruine au transformat o parte din perimetrul castrului in gradini de zarzavat. A existat si o incercare de reabilitare a castrului, fara succes insa. Avand in vedere ca in ultimii 30 de ani, Muzeul Regiunii Portilor de Fier situat in perimetrul acestui castru nu a fost supus unei reabilitari complete, in anul 2005, Consiliul Judetean Mehedinti a depus la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia o cerere de finantare insotita de documentele anexe pentru un proiect de reabilitare a acestui obiectiv. Suma necesara se ridica la peste 6,5 milioane euro si se spera ca in cursul anului 2006 sa inceapa derularea proiectului. Acest lucru nu s-a intamplat.

CASTRUL HINOVA

VESTIGII UITATE. La castrul Hinova, aflat in paragina, s-a descoperit cel mai mare tezaur tracic de pe malul stang al Dunarii Ruinele castrului sunt amplasate pe malul Dunarii si la cca. 700 de metri de sediul primariei, chiar deasupra unei unitati militare de graniceri dezafectata. Aici a fost descoperit cel mai mare tezaur tracic de pe malul stang al Dunarii, cantarind in jur de 5 kg de aur tracic, format din bratari, perle, coliere, cercei etc... Pe marginea soselei ce leaga Severinul de Vanju Mare, doar o tablita minuscula anunta trecatorii ca in zona se afla un castru roman. Drum insa de acces spre acest obiectiv nu exista. Doar balarii la orice pas. Incercand sa ajungem la ruinele castrului, am ocolit pe campurile taranilor si am reusit sa intram in incinta lui printr-o bresa facuta in gardul de sarma ghimpata, dupa ce in prealabil ne-am croit drum printre buruieni mai ceva ca intr-o jungla. Castrul roman a fost descoperit in anul 1976 si reprezenta o fortificatie romana tarzie, activitatea de aici desfasurandu-se dupa parasirea Daciei de catre romani, in jurul anilor 274 e.n. Intr-unul din cele 60 de morminte tracice a fost descoperit cel mai mare tezaur tracic din aur, al doilea dupa Closca cu puii de aur. Este vorba de cca. 5 kg de bijuterii, in special bratari, cercei, perle coliere etc. Din 1980 aici nu s-a mai facut absolut nimic. Acest castru care face parte din lista monumentelor muzeale este acum in gestiunea primariei Hinova. "Ce se intampla mai departe, nu este treaba noastra", a declarat directorul Muzeului Portile de Fier, Ion Stanga.