Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Frauda cu mijloace de plată non-chesh, pușcărie până la 7 ani
Una din procedurile închise se referă la aplicarea Directivei 2019/713 privind combaterea fraudei și a contrafacerii mijloacelor de plată fără numerar. Ea a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe data de 10 mai 2019, iar țările comunitare au avut termen ca până pe 31 mai 2021 să pună în practică prevederile ei. Chiar dacă am ratat cu puțin termenul limită, pe 25 iulie 2021 a intrat în vigoare Legea 207 pentru modificarea și completarea Codului penal (Legii nr. 286/2009) care transpunea prevederile directivei. Cu toate acestea, Comisia Europeană a decis să deschidă procedura de infringement împotriva României pentru necomunicarea măsurilor luate în vederea aplicării ei. Potrivit modificărilor aduse Codului Penal, pedepsele pentru dobândirea, producerea sau utilizarea frauduloasă a unui instrument de plată fără numerar se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. Operațiunile cu monede electronice folosind un instrument de plată falsificat sau fără acceptul titularului se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani.
Dreptul la avocat pentru arestați
O altă procedură pe care Guvernul a reușit să o închidă este cea referitoare la Directiva 2016/1919 privind accesul la un avocat și la comunicare în arest. Pe 5 mai 2019 a expirat termenul pentru transpunerea în legislația națională a aceste directive, dar Comisia Europeană a considerat că țara noastră a aplicat incomplet prevederile ei.
Zece ani de taxare ilegală a șoferilor
După ani de zile, Guvernul a reușit să pună punct și scandalului iscat în jurul taxelor auto (celebra taxă de poluare). Deocamdată la noi nu se mai percepe nicio astfel de taxă, iar banii colectați cu încălcarea legislației UE în perioada 2003-2013 au fost returnați. În aceste condiții, executivul comunitar a decis să claseze și această procedură de infringement care viza țara noastră.
Evaluarea zgomotului, doar după metoda UE
Pentru lipsa transpunerii Directivei 2021/1226 privind metodele comune de evaluare a zgomotului România a fost din nou penalizată cu un infringement. Executivul a reușit să rezolve această problemă prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 756/2022 prin care au fost completate și modificate alte acte normative. În esență, statele membre au obligaţia de a utiliza aceste metode începând cu 31 decembrie 2021, cel târziu.
Hărțile de hazard la inundații, misiune grea la ANAR
Întârzierea cu care Administrația Națională Apele Române (ANAR) a reușit să actualizeze hărțile de hazard și risc la inundații a fost un alt motiv pentru deschiderea unei proceduri de infringement. În luna februarie 2022, Comisia Europeană a transmis țării noastre o scrisoare de punere în întârziere deoarece nu a transmis informaţii cu privire la acest proces. Acest lucru s-a realizat de abia în cursul lunii septembrie, după ce elaborarea lor a durat doi ani.
Șoferii nu mai scapă de amenzi
Directiva (UE) 2019/520 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră din UE a declanșat un nou infringement, după ce termenul limită pentru transpunerea ei în legislația națională era 19 octombrie 2021, iar noi am aplicat-o de abia la începutul anului următor. Odată cu aplicarea directivei, șoferii nu mai reușesc să scape de amenzile pentru neplata taxelor de drum în diverse țări deoarece s-au pus la punct mijloace eficiente de identificare a vehiculului și a deținătorului acestuia, precum și condițiile referitoare la schimbul de informații transfrontalier.
Citește pe Antena3.ro
Piața energiei, croită parțial după modelul cerut de UE
Și transpunerea parțială a Directivei 2019/944 privind regulile comune pentru piața internă a energiei electrice ne-a adus un infringement. Termenul pentru transpunerea Directivei 2019/944 în legislația națională a expirat la data de 31 decembrie 2020. În luna septembrie a anului trecut au fost transpuse integral în legislația internă prevederile directivei. Printre completările aduse se numără eliminarea obligativității tranzacționării energiei pe piața centralizată; posibilitatea existenței mai multor operatori ai pieței de energie electrică; definirea unor concepte noi precum: client activ, comunitatea de energie a cetățenilor, consum dispecerizabil, contract de furnizare a energiei electrice cu prețuri dinamice, prosumator etc.
Transpunerea incorectă a Directivei 2009/138/CE (Solvabilitate II) și a Directivei 2009/103/CE (Directiva privind asigurările auto) de către România a declanșat în 2018 o procedură de infringement. Problemele legislative au fost rezolvate de Executiv și Autoritatea de Supraveghere Financiară în cursul anului 2022.
Drepturile de autor, mai bine protejate
Lipsa transpunerii de către România a Directivei (UE) 2019/789 privind dreptul de autor și drepturile conexe aplicabile anumitor transmisii online a declanșat infringementul în iulie 2021. În mai 2022, țara noastră primea și un aviz motivant, ultimul avertisment al executivul comunitar înainte de a ne trimite în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Guvernul a reușit să se încadreze în perioada de grație de două luni acordată și a adoptat legislația comunitară în practica internă.
Drepturile marinarilor, protejate cu întârziere
Într-o situație similară s-a aflat Guvernul în ceea ce privește aplicarea prevederilor Directivei 2018/131 pentru punerea în aplicare a Acordului încheiat între Asociaţia Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA) şi Federaţia Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) pentru modificarea Directivei 2009/13/CE. Prevederile acestei directive, care vizează protejarea drepturilor marinarilor, au fost transpuse în legislația națională prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50 din aprilie 2022, deși termenul limită era 16 februarie 2020. În consecință, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement, ea fiind închisă abia săptămâna trecută.
Ce riscă România
Odată declanșată procedura de infringement, Comisia Europeană transmite statului în cauză o scrisoare de notificare. Pasul următor este transmiterea unei opinii argumentate, iar în cazul în care statul vizat nu se conformează deciziilor instituţiilor UE, urmează sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Cuantumul sancțiunilor pe care Comisia Europeană le poate propune CJUE este următorul:
- suma forfetară de minimum 1.643.000 euro;
- penalități între 1.985 și 119.125 euro pe zi de întârziere, după pronunțarea hotărârii instanței UE.
CJUE este cea care decide cu privire la cuantumul sancțiunilor, instanța UE putând impune statului membru vizat sancțiuni în limita valorii solicitate de Comisia Europeană.
