Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest pachet a fost introdusă, la cererea ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, de la PNL, măsura limitării tranzacțiilor cu bani cash pe care atât firmele, cât și populația, le-ar fi putut face zilnic, fiind siliți, astfel, să folosească cu preponderență mijloacele electronice de plată și de încasare. În urma revoltei tot mai accentuate a celor vizați de aceste reduceri de plafon, Executivul a revenit asupra măsurii și a adoptat o ordonanță de urgență, prin care s-a revenit la situația anterioară. Ei, bine, deși la acel moment niciun parlamentar USR sau PNL nu s-a opus acestei plafonări, după ce legea a fost modificată din nou, ambele partide au inițiat, în Parlament, câte un proiect de lege pentru ca limitarea tranzacțiilor cash să nu mai afecteze firmele și populația. Mai mult, USR, care deși a atacat la Curtea Constituțională pachetul de legi asumate, nu a suflat nicio vorbă în sesizarea făcută despre tema banilor numerar. Acum, progresiștii acuză măsura ca fiind una îndreptată împotriva libertăților civile și cere chiar eliminarea cu totul a plafoanelor. Propovăduitorii digitalizării generalizate merg și mai departe și acuză că tranzacțiile financiare electronice contribuie la consumul inutil de resurse naturale și la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Incredibil, dar adevărat. Doi parlamentari USR, este vorba despre ex-ministrul Economiei Claudiu Năsui și de colega sa de partid Cristina Mădălina Prună, au depus în Parlamentul României un proiect de lege prin care vor, nici mai mult, nici mai puțin, decât abrogarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind serviciile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.
Legea 70/2015, care a înlocui Ordonanța Guvernului nr. 15/1996, interzice plățile în numerar pentru orice operatori economici, ca regulă. Legea derogă însă prin facilitatea de a putea plăti cu numerar sub un anumit plafon. În anul 2015, acest plafon fusese stabilit la 10.000 de lei pentru persoanele fizice și la 5.000 de lei pentru persoanele juridice, pe zi. Legiuitorul justifica această plafonare de dorința de a combate evaziunea fiscală. Apoi, anul trecut, prin Legea 296/2023, pentru care Cabinetul Ciolacu și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, au fost adăugate limitări drastice ale acestor plafoane, statul român considerând oportun să elimine această facilitate. Astfel, plafoanele ar fi trebuit să fie reduse de cinci ori pentru plățile zilnice efectuate cu numerar de către persoanele juridice și la jumătate pentru cele efectuate de către persoanele fizice.
Se invocă dreptul la proprietate
Ei, bine, USR consideră, abia acum, în mod oficial, că „această majorare a generat un răspuns negativ în piață din partea operatorilor economici, a căror activitate este îngreunată, cât și din partea populației, a cărei autonomie, libertate și drepturi sunt restricționate în mod drastic și nejustificat. În expunerea de motive, Claudiu Năsui și Cristina Mădălina Prună susțin că „articolul 2191 din Codul Civil prevede că prin constituirea unui depozit de fonduri de credit, banca dobândește proprietatea asupra sumelor de bani depuse. Astfel, prin constituirea depozitelor bancare, românii nu mai sunt proprietari ai banilor depuși, proprietatea fiind transferată băncii”.
În documentul citat, se mai apreciază că „desființarea graduală a numerarului forțează românii să renunțe la proprietatea lor asupra banilor și să o convertească într-o creanță asupra băncilor. Cei doi USR-iști par să fi realizat cam târziu ceea ce „Jurnalul” a dezvăluit încă din toamna anului trecut, și, citând dintr-o informare a Băncii Centrale Europeană, scriu chiar ei că numerarul „asigură libertate și autonomie”, „asigură protecția vieții private”, „este un mijloc de plată sigur”, „te ajută să ții evidența cheltuielilor”, „este rapid”, „are caracter incluziv” și „este un mijloc de tezaurizare”.
Acuză un guvern occidental că a blocat conturile unor protestatari, prin astfel de măsuri
Năsui și Prună susțin, de asemenea, că România se află printre „singurele cinci state cu limite mai mici de 3.000 de euro și printre singurele 15 țări cu limite la plata cash”. Culmea, progresiștii au ajuns la concluzia că „restricționarea drastică a dreptului cetățenilor de a face plăți cu bani cash creează premisele unor măsuri ulterioare de control și sancționare”, dând, în acest sens, drept exemplu „măsurile luate de guvernul Canadei împotriva protestului civil al transportatorilor, măsuri drastice prin care guvernul a înghețat conturile bancare ale celor afiliați protestului și prin care a impus restricții financiare”.
Mai mult, în aceeași expunere de motive, cei doi USR-iști mai aduc un argument uluitor, având în vedere că vine din partea reprezentanților unui partid care a impus, inclusiv în PNRR, digitalizarea forțată. „Reducerea tranzacțiilor electronice ar diminua nevoia de producție și eliberare a cardurilor de credit și a dispozitivelor electronice, ceea ce ar conduce la o reducere a consumului de resurse naturale și a deșeurilor electronice. De asemenea, eliminarea taxelor și a infrastructurii necesare pentru tranzacțiile electronice ar reduce consumul de energie electrică și emisiile asociate, contribuind la diminuarea amprentei de carbon a sistemelor financiare”.
Liberalii nu se lasă mai prejos. Cer revenirea la plafoanele anterioare, deși Guvernul a făcut deja pasul înapoi
Nici nu s-a uscat bine cerneala pe proiectul de lege al celor de la USR, că tot în Parlament a mai fost inițiat un alt proiect de lege, de data aceasta având ca inițiatori un grup consistent de senatori și deputați ai Partidului Național Liberal. Este vorba despre PLX 41.2024 pentru modificarea aceleiași Legi 70/2015, pe care progresiștii o vor abrogată.
În expunerea de motive a legii depuse de ei, liberalii vorbesc despre faptul că prin Legea 296 din 26 octombrie 2023, plafoanele privind utilizarea numerarului „au fost scăzute semnificativ la valori de 1.000 de lei de persoană, dar nu mai mult de un plafon de 2.000 de lei pe zi, ceea ce va genera perturbări în activitățile economice ale micilor operatori economici”.
Liberalii arată, în acest document, că „anterior promulgării Legii 296/2023, plafoanele privind utilizarea numerarului pentru efectuarea de plăți pe teritoriul României erau cele mai mici din spațiul Uniunii Europene, de 1.000 de euro și, respectiv, de 2.000 de euro pe zi”, subliniind, la rândul lor, că „noile prevederi au generat deja o reacție a băncilor comerciale, care și-au anunțat clienții cu privire la intenția de majorare a comisioanelor bancare privind operațiunile cu numerar efectuate la ghișeele sucursalelor bancare”.
La fel de uluitor este că liberalii semnatari ai acestui proiect de lege precizează că „justificarea legiuitorului (adică a Guvernului României, prin ministrul de Finanțe al PNL, Marcel Boloș - n.red.) pentru lupta împotriva evaziunii fiscale pentru limitarea tranzacțiilor cu cash este unul fals”. „Se prezumă, astfel, că orice cetățean român încalcă în mod vădit legea prin utilizarea numerarului la efectuarea unor plăți. Din păcate, legiuitorul nu și-a concentrat eforturile pe identificarea unor măsuri mai eficace de control la nivelul organelor fiscale”, se mai arată în această expunere de motive.
Ambele legi, picate la Senat, au intrat în dezbatere finală la Cameră
Liberalii nu merg atât de departe ca USR, ci cer, prin proiectul de lege depus, să se revină la forma anterioară a plafoanelor, de 5.000 de lei pe zi pentru firme și de 10.000 de lei pentru persoanele fizice. Numai că, ce să vezi, prin Ordonanță de Urgență, Guvernul deja a revenit la vechile plafoane. De altfel, chiar și Consiliul Legislativ, chemat să avizeze acest proiect de lege, a emis un aviz negativ, arătând că „propunerea legislativă este lipsită de obiect, deoarece guvernul a renunțat la reducerea plafoanelor, prin adoptarea OUG 98/2023. În schimb, Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.
În cazul proiectului de lege depus de cei de la USR, Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, în care arată că „prevederile Legii 70/2015 nu au ridicat probleme în mediul de afaceri, existând indicii clare că au contribuit la combaterea evaziunii fiscale” și că „orice întreprindere care își desfășoară activitatea în limitele legii poate respecta plafoanele impuse, în măsura în care acestea se mențin la un nivel rezonabil”. Consiliul Legislativ a mai arătat că „prin adoptarea proiectului, s-ar crea un vid legislativ în domeniul reglementat”.
BNR a avizat, la rândul său, negativ propunerea, precizând că „raportat la scopul său, proiectul de lege a devenit lipsit de obiect, ca urmare a adoptării OG 98/2023”.
Legea inițiată de Năsui și Prună a intrat la vot în Senat cu un raport negativ al Comisiei pentru Buget-Finanțe, fiind respinsă, în data de 13 februarie, cu 55 de voturi la 32 și 8 abțineri. Pentru lege au votat 18 senatori USR, 12 senatori AUR și un senator neafiliat. Legea inițiată de cei de la PNL a intrat la vot în Senat, tot la data de 13 februarie, cu raport negativ al Comisiei de Buget-Finanțe, fiind respinsă cu 76 de voturi la 20.
Ambele legi au fost transmise Camerei Deputaților, care este forul decizional, în data de 19 februarie 2024. Comisia pentru Buget-Finanțe are termen să înainteze rapoartele până pe data de 12 martie 2024.
Ipocrizie la pătrat. USR a atacat legea la CCR, dar fără capitolul privind banii cash. PNL are chiar ministrul care a propus limitarea numerarului
Este interesant cum reprezentanții a două partide care la momentul adoptării acestei legi pe care acum o vor nu doar modificată, ci chiar abrogată, nu au schițat nici cel mai mic gest de protest în legătură cu tema limitării banilor cash, atunci când Guvernul și-a asumat răspunderea asupra ei. Reamintim că Legea 296/2023 privind asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a fost atacată de cei de la USR la Curtea Constituțională. Însă în sesizarea de neconstituționalitate progresiștii nu au scris nici măcar un cuvânt legat de limitarea plafoanelor la tranzacțiile cu numerar. Abia acum, în expunerea de motive a proiectului de lege depus tardiv și, așa cum arată chiar și Banca Națională a României, lipsit de obiect, USR constată, cu nonșalanță, că „modificările propuse de Guvern nu au fost fundamentate în expunerea de motive, raportat la combaterea evaziunii fiscale”.
La fel de ipocrită pare a fi și acțiunea legislativă a celor de la PNL, care par să uite că inițiativa de reducere a plafoanelor pentru tranzacțiile cash aparține chiar unui coleg de-al lor de partid, ministrul Finanțelor Marcel Boloș (FOTO), cel care, de altfel, a încercat să explice măsura într-un mod aproape agresiv. Mai mult, liberalii nu au depus nici măcar un amendament la proiectul legii adoptate în toamnă, prin care să încerce să oprească aceste măsuri.
