Un bust cu pene şi păr de iepure

In ziua de 3 februarie 1979, la ora 15:00, dispeceratul Inspectoratului General al Miliţiei inregistra următorul telex, transmis de la Galaţi:

In ziua de 3 februarie 1979, la ora 15:00, dispeceratul Inspectoratului General al Miliţiei inregistra următorul telex, transmis de la Galaţi:

"... La orele 14:00, a fost găsit in Cimitirul «Eternitatea», din Galaţi, un fragment dintr-un cadavru uman, compus numai din torace, fără cap, membrele superioare şi organele interne. Acesta era ambalat intr-o faţă de pernă din pănză albă şi intr-un fragment de sac de hărtie. Din primele examinări a rezultat că aparţine unei persoane de sex masculin, probabil un tănăr peste 18 ani. Moartea datează de căteva zile, iar zonele de dezmembrare nu au caracter vital. Pănă in prezent, identitatea persoanei este necunoscută. Se continuă cercetările in vederea găsirii celorlalte părţi ale corpului, identificării cadavrului şi stabilirii imprejurărilor in care s-au produs decesul şi decapitarea. Vom raporta de urmare. Şeful miliţiei, colonel Dumitru Nichita".

Conform ordinului primit, locotenent-colonelul Nicolae Ghircoiaş, locţiitorul şefului Direcţiei Judiciare, impreună cu doi ofiţeri de la Serviciul Omoruri (unul fiind semnatarul acestui articol) s-au deplasat imediat la Galaţi şi au inceput "asaltul".

Tabloul cercetării locului faptei

După dezvelirea toracelui, in interiorul feţei de pernă s-au găsit căţiva fulgi de pasăre de culoare gri şi căteva fire de păr ce păreau a fi de animal.

Pe hărtia de sac era imprimată, cu tuş negru, emblema: "Suceava. Sac D.L., 63x9x4x70, STAS 87-74, data 7 martie 1978, bucata 3,50 lei". In apropiere de gura sacului, erau unele sub altele: "131, 13, 2, 156...".

In cavitatea toracică s-a găsit o cămaşă flanelată, de corp, de culoare albă şi flauşată in interior. Cămaşa era uzată şi murdară, prezentănd două cusături superficiale, cu aţă bej, la manşeta dreaptă şi la nivelul gătului, in regiunea elasticului o cusătură in formă de "L", cămaşa era imbibată, pe alocuri, cu sănge.
Pe fundul gropii nu s-au constatat urme de sănge.

Extinzăndu-se cercetarea pe traseul parcurs de căinele de serviciu, care a mers pe anumite străzi din cartier, pănă la o staţie de tramvai, pe Strada Alunişului, in dreptul unui imobil, s-au găsit pe trotuar mai multe pete de sănge care au fost ridicate şi trimise la laboratorul din Iaşi.

Constatările medico-legale

Fragmentul de cadavru a fost examinat in primă fază de medicul-şef al judeţului Galaţi, doctorul Ciubotaru, apoi de specialişti din cadrul Laboratorului interjudeţean Iaşi, dar, in lipsa altor date şi a celorlalte părţi din cadavru, nu s-a reuşit să se ajungă la o concluzie in privinţa cauzelor morţii. In această situaţie, s-a solicitat ajutorul prof. dr Moise Terbancea, şeful Institutului medico-legal "Mina Minovici" din Bucureşti, care impreună cu un colectiv de medici legişti au făcut unele constatări de ordin medico-legal şi antropologic ce au ajutat anchetei, in special in procesul de identificare a victimei şi a stabilirii mecanismului de producere a morţii.

Date despre victimă: sexul masculin, vărsta 18-30 de ani, inălţimea 1,60-1,75 m, talia zvelt către atletic (tip sportiv), culoarea pielii albă, culoarea părului, probabil, castaniu inchis, prezenta in dreptul claviculei drepte o cicatrice verticală de 1,5 cm şi o aluniţă pe spate, sub omoplaţi, de mărimea unui bob de piper. Avea grupa sanguină O I.

Relaţii cu privire la vechimea toracelui: segmentul de cadavru a fost adus in cimitir cu 2-3 zile inaintea datei de 3.02.1979, cănd a fost găsit. Această apreciere a medicilor legişti, axată in principal pe faptul că leşul era proaspăt, prezenta o deosebită importanţă pentru progresul cercetărilor, deoarece - pe baza ei - s-a determinat cu aproximaţie perioada de dispariţie a persoanei, luăndu-se ca probabilă data de 28.01.1979.

Ipoteze

In vederea stabilirii identităţii victimei, a imprejurărilor in care s-a comis omorul şi a identificării autorului, s-au emis următoarele ipoteze:

Omorul a fost comis din ură sau din răzbunare.
Omorul a fost comis din gelozie.
Omorul a fost săvărşit in scop de jaf.
Omorul a fost comis in scopul realizării unui act de perversiune sexuală.

Acţiuni criminalistice

Au fost instruite intregul aparat de miliţie al judeţului Galaţi şi intregul potenţial informativ, pentru a furniza informaţii despre dispariţia unor persoane in imprejurări suspecte, despre persoanele care se află in diverse conflicte familiale, patrimoniale sau de altă natură; existenţa sau apariţia unor persoane pretabile la săvărşirea unei asemenea fapte, precum şi alte date cu valoare operativă ce ar fi putut interesa acest caz.

A fost declanşată o acţiune de amploare, in care s-a cerut sprijinul populaţiei atăt din mediul urban, căt şi rural pentru a semnaliza cazurile de persoane dispărute de la domiciliu sau de la reşedinţă.

S-a trecut la verificarea simultană a bolnavilor psihic cu afecţiuni cronice, cunoscuţi cu manifestări violente, de organele de miliţie şi de cele sanitare, pretabili la săvărşirea unei asemenea fapte, sau bolnavi care puteau deveni victime.

Verificarea tuturor elementelor cunoscute că practică perversiuni sexuale, a gazdelor unde se practică prostituţia, pentru a stabili dacă din răndurile lor sau ale relaţiilor acestora sunt persoane dispărute sau suspecte de săvărşirea unui omor.

Investigaţii la unităţile de cazare in comun, pentru a se stabili la care se folosesc perne umplute cu pene, dacă au lipsă astfel de obiecte şi, eventual, dacă pot recunoaşte faţa de pernă corp delict.

Comparări ale semnalmentelor "bustului" cu cele din fişele aflate in evidenţa persoanelor dispărute, atăt pe plan local, căt şi la nivelul Institutului Criminalistic din Inspectoratul General al Miliţiei.

Primele rezultate

Desigur că, in faţa acestui noian de activităţi informativ-operative şi criminalistice, absolut necesare atăta vreme căt nici măcar victima nu era identificată, au inceput să apară şi unele date care să prefigureze o şansă sau alta ori care să dea contur vreunei supoziţii. Toate insă au "căzut" in cele din urmă, mai puţin una. Era vorba despre un schizofrenic, Vasile Nicolae Lovin, din Galaţi, in persoana căruia se intrezărea identitatea "bustului" din Cimitirul "Eternitatea". Aflănd despre cazul care ajunsese să fluture pe buzele a tot mai multor locuitori din Galaţi, părinţii celui in cauză s-au prezentat la miliţie şi au reclamat dispariţia lui survenită in seara de 31 ianuarie 1979. Din acest moment, dispariţia lui Vasile Nicolae Lovin a devenit foarte suspectă şi s-a aflat in atenţia colectivului de ofiţeri, considerentele "pro" adunăndu-se in număr tot mai mare şi cu valenţe care gradau un optimism pe aceeaşi măsură. Iată cele mai importante dintre ele:

Vasile Nicolae Lovin avea semnalmente asemănătoare cu ale "bustului" (familia, cel puţin, ii recunoscuse şi cămaşa flanelată), era un tip neingrijit, murdar şi unsuros, care "vizita" in serie restaurantele din oraş, golind paharele cu alcool rămase pe mese şi străngănd in traistă chifle, coji de păine şi alte resturi de alimente. In seara dispariţiei fusese văzut, in compania unui bărbat, indreptăndu-se in zona Cimitirului "Eternitatea". Martorii care au făcut această descriere au precizat că insoţitorul lui Lovin motiva că il duce să-i dea de măncare. Acesta fiind bolnav psihic şi nerealizănd o stare de pericol, putea fi "plimbat" foarte uşor de un răufăcător. In mintea lui rămăsese tot copil, in sensul că-i plăcea să se joace in mod exagerat cu pisicile. Avea acasă mai multe pisici cu care dormea şi noaptea in pat, părul de animal găsit in faţa de pernă in care fusese introdus "bustul" fiind asemănător cu cel recoltat de la aceste pisici, de fapt, concluzia specialiştilor a fost certă, că părul din faţa de pernă era de animal.

Din aceste căteva considerente este lesne de inţeles cu cătă febrilitate Vasile Nicolae Lovin era căutat in toate acele locuri unde se presupunea că ar putea fi găsit, şi pe măsură ce "spaţiile" se inchideau, perspectiva identificării victimei acestui omor căpăta o culoare tot mai deschisă. Unii ofiţeri, ce-i drept cu mai puţină experienţă, emiseseră in acest sens ipoteza cea mai plauzibilă, şi anume că partea inferioară a corpului fusese ascunsă de autor pentru a-şi masca homosexualitatea, iar capul il aruncase pentru a zădărnici identificarea victimei.

Urmărire generală

Lucrurile nu puteau sta insă chiar aşa cu privire la mobil, fie şi la nivel ipotetic, atăta vreme căt lipsea tocmai prima verigă a lanţului, şi anume identitatea victimei. Practica a demonstrat şi in alte cazuri că, in lipsa unor garanţii criminalistice care să permită o identificare certă, "dansul" coincidenţelor produce pentru un timp o ameţeală plăcută, dar care, mai tărziu, se transformă intr-un duş cu atăt mai rece, cu căt te prinde mai nepregătit. De aceea, colectivul de conducere a acţiunii şi-a luat măsurile de precauţie necesare şi, pe lăngă intensificarea căutărilor lui Lovin şi verificarea celorlalte cazuri de dispariţii la nivelul judeţului Galaţi, a solicitat darea in urmărire generală a semnalmentelor bustului. Alături de ordinul de urmărire propriu-zisă, fiecare miliţie judeţeană a primit şi căte o fişă cu criteriile de selecţie a persoanelor dispărute de la domiciliu sau de la locul de muncă ce urmau a fi verificate in cadrul acţiunii. Reţinea atenţia că victima putea fi un om obişnuit cu munca fizică şi s-a dus indicaţia de a fi verificate persoanele care au rude ori prieteni pe teritoriul judeţului Galaţi, cu care au plecat in acest judeţ pentru a se angaja in serviciu ori pentru rezolvarea unor probleme personale de altă natură.

Muguri de noi speranţe

Receptiv şi abil, plutonierul Manolache Brat, şeful postului de miliţie Umbrăreşti, judeţul Galaţi, luănd la cunoştinţă despre dispariţia lui Dumitru Slavu din aceeaşi comună, angajat al Şantierului Naval Galaţi, a făcut imediat o legătură şi a raportat cazul, telefonic, la judeţ.

Invitaţi la Galaţi, părinţii dispărutului, respectiv mama sa vitregă, recunoaşte cămaşa flanelată ca aparţinănd lui Dumitru Slavu. Muguri de noi speranţe au renăscut pe chipurile ofiţerilor, cănd a precizat că cele două cusături (una in zona mănecii drepte, iar alta in jurul gătului, in format de "L") le-a făcut cu măna ei.

- Papiota cu aţă bej este acasă!, veni ea cu noi argumente. Am cusut flanela mai mult de măntuială, fiindcă Dumitru se grăbea tare.

Aşadar, o nouă pistă: Dumitru Slavu...
Dumitru Slavu, de 23 de ani, era angajat ca ucenic electrician la Şantierul Naval Galaţi şi era cazat la căminul de nefamilişti nr. 3 al şantierului, camera 32, insă de la data de 16 ianuarie 1979 nu se mai prezentase la lucru.

In urma verificărilor efectuate la şantier, s-a stabilit că i se desfăcuse contractul de muncă de la 14 februarie 1979, fără ca factorii responsabili să sesizeze că nu ştiau nimic despre acesta, in condiţiile in care, cu căteva zile inaintea dispariţiei, părinţii şi fraţii tănărului, care lucrau la Şantierul Naval Galaţi, fuseseră chemaţi la conducere pentru că Dumitru Slavu lipsise nemotivat mai multe zile in luna decembrie 1978 şi ianuarie 1979. Şi toate acestea avuseseră loc cănd toţi angajaţii şantierului aflaseră despre bustul găsit in Cimitirul "Eternitatea" şi că miliţia se interesa pănă şi de cel mai banal caz de lipsă de la serviciu sau de la domiciliu a unor persoane.

Iubeau aceeaşi femeie

Se adăncesc investigaţiile in jurul acestui dispărut şi se află că Dumitru Slavu era un tănăr care nu prea se omora cu munca, cum se spune, ii plăceau băuturile alcoolice şi umbla murdar. In ziua de 15 ianuarie 1979 fusese acasă, in comuna natală, iar spre seară plecase la Galaţi, la cămin, avănd asupra sa mai multe sticle cu vin, şi tot in acea seară dispăruse...

Investigaţiile la căminul de nefamilişti au scos in relief că el locuise in camera nr. 32 impreună cu un coleg de serviciu, Dragu Grigoriţă, in vărstă de 30 de ani, cu care nu se inţelesese prea bine. Şi asta mai ales din toamna anului 1978, cănd amăndoi se indrăgostiseră de aceeaşi femeie: o tănără fată, Smaranda Călin, proaspăt angajată la Şantierul Naval Galaţi, ca vopsitoare. Fata era de la ţară şi fusese cazată la căminul de fete din apropiere. Din cauza ei, Dumitru Slava şi Dragu Grigoriţă se bătuseră de mai multe ori in cameră după ce consumaseră băuturi alcoolice. Smaranda Călin nu intreţinea relaţii intime cu nici unul, insă flirta cu amăndoi. Mai mult il plăcea pe Grigoriţă, pentru că se purta şi se imbrăca mai curat şi nu spunea vulgarităţi. Amăndoi erau insă beţivi de prima mănă.

In cameră era o mizerie crasă. Au fost identificate mai multe urme de sănge pe pereţi, pe dulap şi pe linoleum. De asemenea, pe faţa de masă şi pe saltea, in partea de jos. Totodată, s-au ridicat şi căteva fire de păr. Aspectul camerei şi urmele găsite au creat certitudinea că ancheta a ajuns pe un făgaş bun. Dragu Grigoriţă a declarat că părul era de iepure, iar săngele provenea de la doi iepuri pe care ii tăiase in cameră impreună cu Dumitru Slavu şi apoi ii preparase. Referitor la săngele de sub saltea, n-a putut da explicaţii, spunănd că salteaua probabil aşa a fost incă dinainte de a se muta ei in cameră.

In legătură cu Dumitru Slavu, a precizat că in seara zilei de 15 ianuarie 1979, cănd a venit in cameră, a găsit pe masă un bilet prin care il anunţa că nu-i mai convine la şantier şi că a plecat la lucru la Feteşti. Cu această ocazie, Slavu i-a furat un ceas de mănă şi un pulover. A mai precizat că Slavu i-a trimis, ulterior, o vedere din Feteşti, pe care a arătat-o unor colegi aşa cum, de fapt, a procedat şi cu biletul. Din păcate, nu le mai avea, le aruncase.

Asaltul final

Vasile Nicolae Lovin şi-a făcut apariţia in municipiu. S-a stabilit că in seara dispariţiei, fiind beat, căzuse intr-o groapă cu var, pe un şantier de construcţii şi fusese dus, noaptea, cu salvarea la spital. A fost internat in spital şi, deşi n-avusese nici un act asupra sa, nimeni din cadrele spitalului nu dăduse măcar un telefon la miliţie.

Păţania lui Lovin, deşi tristă pentru ofiţerii de miliţie, venea acum să intărească şi mai mult pista Dragu Grigoriţă. In momentul cănd s-a aflat că Dragu Grigoriţă lipsise nemotivat de la serviciu in zilele de 16, 17 şi 18 ianuarie 1979 şi că incercase o stratagemă cu un certificat medical fals, pe care insă nu avusese curajul să-l prezinte, ci il rupsese in faţa şefului său, in semn de protest pentru că nu este crezut că a fost bolnav, suspiciunile indreptate impotriva acestuia căpătau deja caracter de certitudine. Confruntat cu colegii cărora le pomenise numele, aceştia au declarat că le-a citit un bilet şi ceva după o vedere, ca fiind din partea lui Slavu, insă nu le-a dat să le vadă. Incepuseră să iasă la lumină manevrele lui Dragu Grigoriţă, care ştia că Slavu mai lucrase la Feteşti, urmănd să probeze cu vederea că acesta era in viaţă. Curios este faptul că şi fratele lui Slavu, care lucra tot in Şantierul Naval Galaţi, fusese păcălit cu varianta cu Feteştiul, fără să se intrebe de ce tocmai familia, la care dispărutul ţinea totuşi, nu primise vederi sau scrisori de la el.

Pe parcursul verificărilor s-a mai aflat că Dragu Grigoriţă le spusese unor muncitori din cămin că Dumitru Slavu fusese prin februarie la cămin, in lipsa lui, şi ii furase puloverul.

"Şi-atunci de ce n-a dat pe acasă sau pe la fratele lui la şantier?...", se punea o intrebare legitimă. "Pentru că nu era in viaţă!", a fost răspunsul cănd s-a primit rezultatul analizelor de laborator. Părul recoltat din cameră era, intr-adevăr, de animal (iepure), dar săngele era de natură umană, grupa sanguină O I.

Smaranda Călin, fata de care era indrăgostit Dumitru Slavu,
nu-l mai văzuse nici ea din ziua de 14 ianuarie 1979, cănd ii spusese că a doua zi le va face o vizită părinţilor la ţară, şi nu primise de la el vreo vedere sau scrisoare.

Mărturisirea ucigaşului

Pe baza acestor probe, fără mărturisirea lui, Dragu Grigoriţă a fost arestat pentru omor. In cele din urmă a mărturisit.

In seara zilei de 15 ianuarie 1979, Dragu Grigoriţă a venit la cămin in stare de ebrietate şi in jurul orei 21:00 s-a culcat. Pe la ora 23:00 a venit in cameră Dumitru Slavu, care, fiind şi el in stare de ebrietate, l-a trezit pe Dragu Grigoriţă pentru că mai avea chef să bea. După ce s-au cherchelit bine, Dumitru Slavu l-a luat la bătaie pe Grigoriţă, ameninţăndu-l că, dacă nu-i lasă iubita in pace şi se mai intălneşte cu ea, ii ia gătul. Grigoriţă i-a spus atunci că Smaranda numai pe el il iubeşte şi, plin de furie, a luat cuţitul de pe masă şi i-a aplicat lui Slavu o lovitură puternică in abdomen. Slavu a căzut pe linoleum. Grigoriţă l-a urcat in pat fără să-i dea vreun ajutor, apoi s-a culcat.

Dimineaţa, cănd s-a trezit, a constatat că Slavu decedase. S-a apucat să bea vinul adus de Slavu şi, imbătăndu-se din nou, a luat hotărărea să dezmembreze cadavrul şi să-l arunce pentru a nu fi descoperit. Capul, organele interne, antebraţele şi o coapsă le-a transportat in două rănduri şi le-a aruncat in Dunăre. Braţele, labele picioarelor şi o coapsă le-a aruncat in WC-ul fratelui său din Galaţi, unde au şi fost descoperite.

Bustul intenţiona să-l arunce tot in Dunăre, insă aflăndu-se in tramvai, la un moment dat s-a intrerupt curentul electric şi a intrat in panică. A coborăt repede, luănd hotărărea să-l lase in Cimitirul "Eternitatea", care nu era prea departe. Sacul il cumpărase dintr-un magazin din Galaţi.