A început bătălia pe leşul politic al lui Dominique Strauss-Kahn.

Dominique Strauss-Kahn a informat ieri Consiliul de Administratie al Fondului Monetar International de intentia sa de a demisiona imediat din functia de director general. Intr-o scrisoare publica, DSK afirma: "Ma simt constrans astazi, cu deosebita tristete, de a prezenta demisia mea Consiliului de Administratie. Neg cu toata fermitatea toate acuzatiile care mi se aduc. Vreau sa protejez aceasta institutie, careia i-am servit cu onoare si devotament si, in particular, vreau sa imi incredintez toate fortele, tot timpul si toata energia pentru a-mi dovedi nevinovatia".

Demisia anuntata ieri si motivata prin arestarea, la New York, intr-un scandal rasunator, cu tenta sexuala, lasa, potrivit site-ului Bloomberg.com, un loc gol, suficient de greu de umplut, mai ales ca potentialii candidati la sefia FMI aveau "sa se lupte" pentru aceasta functie abia peste un an si jumatate, cand mandatul lui DSK avea sa ia sfarsit. Potrivit analistilor, Strauss-Kahn, care a fost mereu un aliat al Europei, ar fi demisionat cel mai probabil la finalul mandatului de cinci ani pentru a candida la presedintia Frantei, din partea Partidului Socialist.

Gestul lui Strauss-Kahn deschide astfel oficial cursa pentru succesiune. Pe lista sunt inscrise numeroase nume, unele foarte sonore, din Europa, altele mai putin cunoscute pe continent. Analistii, citati de presa americana, spun ca aceasta cursa se da intre Europa si marile economii emergente, pe lista aflandu-se personalitati din Singapore, Turcia, India sau Africa de Sud.

Potrivit Bloomberg, FMI a fost condus, inca de la infiintarea sa, in 1945, de directori generali din Europa, insa acum situatia este putin diferita. Publicatia germana Der Spiegel, citata de Euractiv, arata ca, in 2009, la Summit-ul G20 de la Londra, statele membre au decis ur­matoarele: "Suntem de acord ca sefii si conducerea de rang inalt a institutiilor financiare internationale sa fie numiti printr-un proces de selectie deschis, transparent si bazat pe merite". Punand parca intr-un con de umbra acordul la care s-a ajuns in urma cu doi ani, tarile europene incearca sa pastreze traditia pentru sefia FMI. Tarile emergente vocife­reaza, afirmand ca nu originea unei persoane face dovada competentei, ci experienta si performantele acesteia. "Este esential ca directorul general al FMI sa fie ales in baza valorii si competentei. Este o calitate daca persoana aleasa pentru aceasta sarcina are cunostinte despre economia europeana", a declarat, intr-o conferinta, Olli Rehn, comisarul european pentru Economie si Politica Monetara.

Demisia lui DSK era necesara si asteptata inca de la inceputul scandalului. Desi nu au avut probabil suficient timp de gandire, nici una dintre tabere – nici Europa, nici "ceilalti" – nu a reusit sa numeasca un candidat suficient de bun pentru cealalta tabara.

Cu toate acestea, cel mai des vehiculat nume in presa interna­tionala este tot o personalitate franceza – ministrul Economiei si Finantelor, Christine Lagarde, sustinuta deschis de ministrul suedez al Finantelor, Anders Borg. Can­celarul german, Angela Merkel, si-l doreste in fruntea FMI pe Mario Draghi, guvernatorul Bancii Centrale Italiene si candidat actual pentru presedintia Bancii Centrale Eu­ropene. Guvernatorul Bancii Centrale a Olandei, Nout Wellink, a su­gerat candidatura presedintelui Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, de asemenea francez. Mi­nistrul sud-african al Finantelor, Pravin Gordhan, l-a indicat pe Trevor Manuel, seful Comisiei Nationale de Planificare, "un candidat foarte respectat in lume". Morris Goldstein, membru academic la Peterson Institute for International Economics, care a lucrat la FMI timp de 24 de ani, ii considera apti pentru aceasta functie pe ministrul de Finante din Singapore, Tharman Shanmugaratnam, pe fostul ministrul al Economiei din Turcia, Kemal Dervis, si pe Montek Singh Ahluwalia, un important consilier pe probleme de economie al premierului indian. Lista continua cu ministrul turc al Finantelor, Mehmet Simsek, care a declarat ca nu vede nici un motiv pentru care nu ar putea indeplini rolul de director ge­neral al FMI.

Trei ani in fruntea FMI
Dominique Strauss-Kahn, fost ministru de Finante al Frantei, a reusit, in cei trei ani de mandat, sa ajute institutia sa-si redobandeasca relevanta pe scena globala, a crescut valoarea imprumuturilor de urgenta aprobate de Fond (de la 58,7 milioane de dolari in 2006 la peste 91 de miliarde de dolari anul trecut) si a obtinut, de la G20, triplarea resurselor financiare ale FMI. Potrivit site-ului publicatiei Bloomberg, citata de Mediafax, DSK a fost un personaj central pentru eforturile de solutionare a crizei datoriilor de stat din zona euro, care a inceput anul trecut in Grecia, promitand o contributie cu o treime la viitoarele eforturi de bailout ale UE. Sub conducerea lui DSK, FMI a aprobat un plan care va propulsa China pe pozitia a treia ca influenta in organizatia din care fac parte 187 de tari si care va slabi puterea Europei in favoarea marilor economii emergente.

Cititi toate informatiile despre scandalul sexual in care este implicat seful FMI, Dominique Strauss-Khan