Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"De ce o unitate a Forţelor Aeriene Israeliene (IAF) antrena trupe străine, pe un alt continent?", este întrebarea pe care o ridică un editorialist de la publicaţia Haaretz. Articolul, apărut în ediţia electronică a cotidianului israelian, argumentează necesitatea ca Israelul să îşi formeze şi să îşi consolideze alianţe militare cu alte state, în condiţiile în care "nimeni nu mai duce, astăzi, războaie pe cont propriu". "Până în a doua jumătate a anilor '90, IAF era o structură extrem de închisă, care se străduia să îşi ţină strategiile departe de ochii altor armate. A înţeles, apoi, că are de plătit un anumit preţ în schimbul a două câştiguri importante: dobândirea de experienţă în situaţii neprevăzute şi dificile (pentru cazurile în care vor trebui să lupte peste hotare) şi construirea unor posibile viitoare alianţe. "O cunoaştere solidă a altor organizaţii, a personalului acestora şi a procedurilor poate oferi infrastructura necesară pentru viitoare operaţiuni comune", se arată în articol.
Despre accidentul petrecut în Masivul Bucegi, editorialistul Haaretz menţionează că numele operaţiunii - Blue Skies (Cer senin) este într-o cinică antiteză cu condiţiile meteo de la momentul dezastrului. "În aceste condiţii, trebuie să rezistăm tentaţiei de a adăuga acest accident pe lunga listă a accidentelor de elicopter, îndeosebi a celor care au implicat aparate Yasur. La bordul unor astfel de aparate nu se află doar piloţii şi personalul navigant, ci şi mecanici de zbor şi inspectori. La fel au stat lucrurile şi la bordul aparatului care s-a prăbuşit luni. Cu toţii îşi cunosc foarte bine elicopterele. Au zburat cu ele de-a lungul Orientului Mijlociu, ziua şi noaptea, pe distanţe extrem de lungi, pe ceaţă şi vreme rea, prin furtuni de nisip, prin furtuni cu tunete şi fulgere. Le-au pilotat în posibile teatre de luptă şi, mulţumită lor, unele războaie au putut fi prevenite. Au luat parte la exerciţii desfăşurate în alte ţări.
E greu de presupus că personalul de la bordul elicopterului prăbuşit în România - unde teritoriul le era străin, zona era muntoasă şi împădurită - au putut urma normele şi regulile IAF la fel de riguros cum ar fi făcut-o în Israel. În România sunt alte reguli în ceea ce priveşte transportul şi antrenamentul. Iar asta duce la tendinţa de a se baza mai mult pe ajutorul şi supervizarea externă. Zborurile efectuate de elicoptere sunt, uneori, mai riscante decât cele cu avioanele de luptă, mai ales când la bord se află şi alţi soldaţi sau pasageri decât de obicei. Din nefericire, acest pericol a fost conştientizat luni, dar el face parte din îndelungatul şi costisitorul proces de pregătire în vederea unor posibile lupte în teatre de operaţiuni din diverse colţuri ale lumii", se încheie articolul citat.
