Europa se întoarce la școală, în plină pandemie

În pofida reapariției cazurilor de infectare cu coronavirus, autoritățile europene par decise să-i trimită pe copii înapoi la școală, începând din această toamnă, după o pauză de studiu considerată de mulți mai periculoasă decât COVID-19. Indiferent că sunt de stânga, de dreapta sau de centru, liderii europeni trimit în aceste zile un mesaj puternic: chiar și în plină pandemie, elevilor le este mult mai bine în sălile de clasă, iar părinților, la serviciu.  

Confruntate cu o recrudescență a cazurilor de coronavirus, autoritățile din Franța, Marea Britanie, Spania sau Italia extind obligativitatea purtării măștilor de protecție, angajează profesori suplimentari și instalează pupitre noi în sălile de curs. În timp ce în SUA întoarcerea la școală, promovată insistent de președintele Trump, a fost politizată într-atât încât a devenit o dispută ideologică haotică între republicani și democrați, guvernele europene, indiferent de culoarea lor, au avut de înfruntat un vacarm intern mult mai puțin aprins pe această temă.

Și, chiar dacă virusul a invadat recent unele săli de clasă, de la Berlin până în Seul, iar numeroși profesori și părinți au avertizat că școlile lor nu sunt încă pregătite, tendința liderilor europeni este readucerea copiilor în sălile de clasă.

Premierul francez, Jean Castex, a promis, miercuri, că va face „tot ce este posibil” pentru a-i trimite pe copii la școală și pe părinții lor, la muncă, remarcă AP, într-un comentariu pe acest subiect.

La rândul său, premierul britanic, Boris Johnson, a cerut redeschiderea școlilor, pe care a prezentat-o drept „o datorie morală”. Mai mult, Guvernul Johnson i-a amenințat cu amenzi pe părinții care își țin copiii acasă. Cei mai mulți dintre cei 11 milioane de tineri din sistemul britanic de învățământ nu au mai intrat într-o sală de clasă din luna martie, iar redeschiderea școlilor a devenit una dintre prioritățile politice ale executivului de la Londra. Regatul Unit a înregistrat circa 41.600 de decese provocate de COVID-19, fiind țara europeană cea mai afectată de pandemie, iar Boris Johnson a fost aspru criticat pentru modul în care a gestionat criza.

În Italia, ministrul Sănătății a închis discotecile, pe nepusă masă, luna aceasta, cu scopul declarat „de a redeschide în condiții de siguranță școlile, în septembrie”. Concomitent, Italia, primul focar european de coronavirus, angajează temporar încă 40.000 de profesori și montează bănci noi de clasă pentru începerea noului an de învățământ, prevăzută la 14 septembrie. Deocamdată, părinții și profesorii nu știu însă foarte exact cum va funcționa sistemul implementat de autoritățile de la Roma.

Citește pe Antena3.ro

Ștefan Mandachi își cere scuze după ce l-a susținut și votat pe Călin Georgescu: „Am greșit”. Duminică se bucurase de victoria acestuia

La rândul lor, spaniolii se confruntă cu un al doilea val al pandemiei, dar autoritățile fac eforturi mari pentru a găsi soluții în vederea redeschiderii școlilor pe 4 septembrie. Între aceste soluții figurează angajarea a încă 11.000 de profesori, construirea unor săli de clasă temporare în curțile școlilor, pentru a câștiga spațiu suplimentar, precum și crearea de „adăposturi”pentru elevii care vor putea interacționa astfel între ei, dar nu vor intra în contact cu persoane străine. Sindicatele spaniole de învățământ denunță însă lipsa fondurilor și au anunțat că vor organiza greve, începând de săptămâna viitoare.

Între timp, 41 dintre cele 825 de școli din Berlin au raportat cazuri de coronavirus, după reluarea orelor, luna aceasta, iar mii de elevi au intrat în carantină pe întregul teritoriu german. Cu toate acestea, Germania a decis să nu închidă școlile din nou și recurge la carantinare, fie individuală, fie la nivel de clase.

An hibrid de învățământ

Unele școli europene au în vedere organizarea unui an academic hibrid, care alternează orele propriu-zise de curs, cu cele online. Tendința este însă derularea normală a anului de învățământ, deoarece, chiar și în Europa Occidentală, numeroși elevi nu au unde să studieze individual, nu dispun de tablete sau de laptopuri sau, pur și simplu, se eschivează de la cursurile online. De altfel, UNICEF a avertizat, săptămâna aceasta, că peste o treime dintre elevii planetei nu au reușit să participe la cursurile online organizate în timpul pandemiei, iar repercusiunile acestei absențe globale „vor fi resimțite de economie și de societate timp de decenii”.

„Elevii noștri chiar au nevoie de școală. În plus, pentru cei care cresc într-un mediu violent, școala e un loc în care pot să respire”.

Mathiew Maillard, profesor francez