Din ţara Bascilor (Spania) şi până în Veneto (nord-estul Italiei), regiuni europene aşteaptă cu nerăbdare un eventual vot favorabil la referendumul de la 18 septembrie privind separarea Scoţiei de Regatul Unit al Marii Britanii, notează cotidianul britanic Financial Times (FT).
Potrivit FT, entuziasmul acestor regiuni nu este împărtăşit foarte tare de comunitatea mondială a investiţiilor. Chiar dacă rezultatul referendumului din Scoţia este încă greu de prevăzut, investitorii au început să conştientizeze că Regatul Unit nu este singura ţară europeană care se confruntă cu mişcări separatiste din ce în ce mai hotărâte.
Ascensiunea mişcărilor separatiste şi autonome din Europa pleacă din anii 1970. Tocmai atunci comunităţile flamandă, francofonă şi germanofonă din Belgia au iniţiat reforme care au făcut din această ţară una dintre cele mai descentralizate din UE. Tot atunci Italia a oferit autonomie Tirolului de Sud, iar Spania, după moartea lui Franco, a început să susţină autoguvernarea peste tot: din ţara Bascilor până în Insulele Canare şi Galicia.
Astfel, la 11 septembrie, la Barcelona s-a desfăşurat cu mare pompă a treia demonstraţie din acest an în sprijinul independenţei Cataloniei.
Dacă referendumul din Scoţia întăreşte hotărârea Cataloniei de a desfăşura un plebiscit asemănător în noiembrie (forma şi statutul juridic exacte ale acestui vot rămân nedeterminate), el mai alimentează şi speranţa bascilor, subliniază FT. În jur de 150.000 de basci au format la 8 iunie un lanţ uman lung de circa 123 de kilometri pentru acţiunea denumită “Dreptul la alegere”, acţiune care a copiat lanţurile umane din 1989 din Estonia, Letonia şi Lituania, ce au obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
În afară de aceasta, în ultimii ani referendumuri neoficiale online cu privire la independenţă au avut loc în provinciile italiene Tirolul de Sud şi Veneto.
Potrivit FT, votul din Veneto s-a remarcat prin lipsa unei organizări profesioniste, ceea ce a permis participarea multor oameni care nu au drept de vot. Însă, oamenii de aici nutresc o repulsie atât de pronunţată faţă de statul italian, încât este lipsit de raţiune să ignori aceste atitudini îngrijorătoare din Veneto şi Tirolul de Sud, subliniază cotidianul britanic.
Cu câteva zile înainte de referendumul pentru independenţă, sondajele de opinie se succed în Scoţia şi nu seamănă unul cu altul: un institut pronosticase victoria susţinătorilor independenţei, un al doilea indica o egalitate procentuală între partizanii acesteia şi adversarii ei, iar un al treilea acorda şase puncte în plus celor din urmă, relatează AFP.
Ultimul sondaj, realizat pentru cotidianul scoţian Daily Record de institutul Survation pe un eşantion de 1.000 de scoţieni, creditează tabăra celor care spun “Nu” independenţei cu 47,6 % din intenţiile de vot, pe adepţii “Da”-ului cu 42,4 %, indecişi fiind 10 %. Fără indecişi, “Nu” ar obţine 53 % din sufragii, faţă de 47% care ar spune “Da” independenţei.
Acest rezultat pare de natură să-i reconforteze puţin pe conducătorii celor trei mari partide btitanice - conservator, laburist şi liberal-democrat - care şi-au sistat orice dispută în Scoţia, cu scopul de a reduce creşterea aparentă a separatiştilor, pe măsura apropierii scrutinului pentru independenţă din 18 septembrie.
Sondajul duminicalului Yougov, care a pronosticat pentru prima oară victoria separatiştilor, a avut efectul unei bombe politice şi a provocat panică la Westminster, potrivit liderului separatiştilor, Axel Salmond.
În ultimele luni, Survation i-a plasat întotdeauna pe cei care spun “Da” independeţei mai sus decât alte institute.