Gazprom şi afacerile Kremlinului

Doi cunoscuţi jurnalişti ruşi, Valeri Paniuşkin şi Mihail Zigar au publicat o carte consacrată concernului rus Gazprom. Lucrarea celor doi a fost tipărită acum şi în Germania, bucurându-se de un mare succes.

Lectura - Impreriul gazului metan rusesc, sub lupă

Doi cunoscuţi jurnalişti ruşi, Valeri Paniuşkin şi Mihail Zigar au publicat o carte consacrată concernului rus Gazprom. Lucrarea celor doi a fost tipărită acum şi în Germania, bucurându-se de un mare succes.

Germania depinde în proporţie de 45% de gazul rusesc, Austria în proporţie de 75 %, iar Finlanda este total dependentă de livrările de gaz metan din Rusia. Mai precis de Gazprom, giganticul concern aflat sub controlul statului rus. Gazprom nu numai că varsă sume imense în vistieria statului, dar a devenit şi un important mijloc de presiune faţă de unele ţări, comentează Deutsche Welle. Dacă e să ne luăm doar după rezervele sale gigantice, conexiunile politice imbatabile şi chiar deţinerea unui grup de presă, Gazprom este un colos de neocolit, atât în Rusia, cât şi pe piaţa mondială a energiei.

STĂPÂNUL. Pe coperta cărţii îl vedem pe preşedintele rus, Vladimir Putin, cum – cu o privire triumfătoare – ţine mâna pe robinetul de gaz. Cu alte cuvinte, el este cel care-l poate închide oricând. “Gazprom reprezintă o armă în mâinile Kremlinului” – subliniază Valeri Paniuşkin. După părerea sa, preţul gazului metan este o unealtă de manipulare.  “Cea mai simplă cale de manipulare a partenerilor politici e preţul gazului metan. Un exemplu e Belarusul, unde, prin această metodă, se poate menţine la putere un regim politic terifiant, după părerea mea, cum e cel al preşedintelui Lukaşenko”, spune Valeri Paniuşkin.

DE LA GAZ VINE PUTEREA. La rândul său, coleg de breaslă şi coautor al cărţii, Mihail Sigar atrage atenţia asupra puterii – în ţară, dar şi în plan internaţional – pe care controlarea acestui concern i-o conferă conducerii moscovite. Dar, mai explică el, Gazprom nu are nevoie de un anumit om politic. “Astăzi, Putin e cel care controlează Gazprom. Dar nu va fi şi ultimul, aşa cum nu a fost nici primul. Interesele politice ale lui Putin nu coincid cu interesele economice ale Gazprom. Mai devreme sau mai târziu va izbucni un conflict şi Putin va trebui atunci să renunţe la controlul asupra concernului de gaz”, crede Sigar.

Cei doi autori au încercat să afle şi opinia fostului cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, dar acesta nu a vrut să facă declaraţii. Prieten bun cu Putin, Schröder este preşedintele consiliului acţionarilor firmei care construieşte controversatul gazoduct pe fundul Mării Baltice, care leagă Rusia de Germania, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice. Numirea în această funcţie a fostului şef al Guvernului de la Berlin în vederea îmbunătăţirii imaginii Gazprom în străinătate nu a avut totuşi rezultatul scontat.