Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Măsurile care trebuie aplicate în caz de propagare rapidă a virusului H1N1 nu sunt numai de natură sanitară. O circulară oficială privind pandemia se referă şi la condiţiile de muncă ale salariaţilor, relatează ziarul Libération.
La 3 iulie, Direcţia generală a muncii - din cadrul Ministerului Muncii - publica o circulară privind "pandemia gripală" în scopul pregătirii întreprinderilor şi administraţiilor în eventualitatea propagării a virusului. La citirea acestei circulare, se observă repede că nu este vorba numai de sănătate şi de măşti. În caz de pandemie gravă, condiţiile de muncă riscă să fie grav afectate.
Concedii de boală, absenteism... Din cauza gripei, Franţa şi-ar încetini progresul, ajungând la ceea ce ministerul numeşte "un mod de funcţionare degradat al societăţii". De aici o serie de recomandări, cu caracter excepţional, pentru a permite angajatorilor să acţioneze asupra flexibilităţii personalului. "Este vorba de supravieţuirea economiei naţionale, a întreprinderilor şi de salvarea locurilor de muncă", se spune în circulară.
În caz de trecere la nivelul 5B sau 6 al pandemiei - ceea ce ministrul sănătăţii, Roselyne Bachelot, are intenţia să facă din septembrie - angajatorul ar putea deci "să adapteze organizarea întreprinderii sale şi a muncii salariaţilor". Numărul orelor de muncă sau al sarcinilor de serviciu ar putea, de exemplu, să crească "prin decizia unilaterală a angajatorului". Trebuie precizat, între paranteze, că "refuzul salariatului, cu excepţia cazului în care beneficiază de o protecţie împotriva disponibilizării, constituie o abatere care poate justifica disponibilizarea".
Fiind vorba de modificări mai importante, precum modificarea timpului de muncă (derogare de la durata maximă pe zi în cazul creşterii temporare a activităţii, derogare de la durata maximă pe săptămână de 46 de ore), angajatorul ar avea obligaţia de a solicita autorizarea administrativă. Circulara îndeamnă deci administraţia muncii "să facă dovadă de supleţe şi de receptivitate la cererile întreprinderilor".
Într-o situaţie excepţională se impun măsuri excepţionale. Potrivit lui Michel Henry, avocat specializat în dreptul social, codul muncii prevede asemenea excepţii. Totuşi, "circulara conţine nişte aproximări îngrijorătoare", ca de exemplu, cele referitoare la modificarea timpului de lucru. "Contrar a ceea ce această circulară lasă să se creadă, depăşirile orelor de muncă sunt foarte bine încadrate de codul muncii. Ca de exemplu, articolul 3123-17 arată că numărul de ore suplimentare efectuate de un salariat care lucrează cu fracţiune de normă nu poate fi mai mare de o anumită durată ".
De asemenea, îngrijorătoare sunt şi abuzurile care ar putea fi generate de asemenea măsuri. Dacă i se impune unei proaspete mame să vină mai devreme - deoarece este o necesitate conform noii organizări a întreprinderii - şi ea refuză pentru că trebuie să-şi ducă copilul la creşă, acesta este un motiv de disponibilizare.
Problema care se pune este aceea a greutăţii juridice ale unei simple circulare. Concret, ea nu are putere de lege, dar prevede direcţii. Ea permite administraţiilor să "comunice cu agenţii şi utilizatorii pentru expunerea principiilor unei politici". Potrivit lui Michel Henry, "ea constituie un cadru care oferă instrumentele juridice administraţiilor, dar nu este obligatorie". Cu toate acestea, impactul unei circulare nu trebuie tratat superficial. "Inspecţia muncii şi administraţiile îşi păstrează dreptul de liberă apreciere, dar trebuie să facă dovadă de flexibilitate. Or, dreptul numai flexibil nu este!".
La ministerul muncii, circulara DGT 2009/16 este descrisă ca un "far în noapte, un document de referinţă care să ajute întreprinderile să anticipeze pandemia, dacă va fi cazul". Aceste măsuri ar fi luate în împrejurări particulare şi pe durată limitată. Ele ar fi aplicate în vederea limitării impactului economic al unei asemenea pandemii.
Franţa a înregistrat 800 de cazuri de gripă confirmate. Niciun deces nu s-a produs din aceste cauze. Dincolo de aspectul sanitar şi în contextul modificărilor dreptului muncii care ar putea fi generate, trecerea la nivelul 6 evocat de Roselyne Bachelot îi îngrijorează pe salariaţi.
