Interes românesc pentru dezvoltarea vecinilor săraci

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a devenit unul dintre statele care contribuie financiar la dezvoltarea unor ţări din afara blocului comunitar. Din bugetul administrat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), o parte este alocată acestei asistenţe externe, fondurile fiind destinate unor sectoare esenţiale pentru dezvoltarea statelor beneficiare. Ministerul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, explică, pentru Jurnalul Naţional, care sunt statele "alimentate" financiar de România şi cum decurge acest parteneriat.


● Jurnalul Naţional: Care sunt criteriile alocării asistenţei oficiale pentru dezvoltare?
● Teodor Baconschi: Statul partener care beneficiază în mod direct de fondurile de asistenţă pentru dezvoltare din bugetul administrat de MAE trebuie în primul rând să se regăsească pe lista Comitetului de asistenţă pentru dezvoltare al OCDE, organism care monitorizează contribuţiile ODA la nivel global. Al doilea pas îl reprezintă identificarea acelor state care reprezintă o prioritate pentru politica externă a României. Am ales să ne concentrăm pe state din vecinătatea imediată, a căror stabilitate politică şi prosperitate economică reprezintă un interes reciproc. Prin implementarea de proiecte în R. Moldova, Georgia şi Serbia ne propunem să folosim experienţa acumulată în procesul de tranziţie şi să contribuim la accelerarea apropierii acestor state de standardele UE. Bineînţeles, un alt criteriu de selecţie îl reprezintă angajamentele asumate la nivel UE sau la nivel internaţional - îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, convenite în 2000 la nivel internaţional.


● Care sunt rolul şi contribuţia României?
● Sprijinirea dezvoltării altor state este un aspect relativ recent al activităţii României pe scena internaţională. Odată cu aderarea la UE am devenit membru al unei comunităţi care oferă mai mult de jumătate din ODA la nivel global. Cea mai mare parte a asistenţei externe o reprezintă contribuţia României la bugetul comunitar. în anul 2007 am stabilit propria strategie naţională în domeniul cooperării pentru dezvoltare, care stabileşte sectoarele şi statele prioritare pentru care vom aloca fondurile de asistenţă pentru dezvoltare. Am reuşit astfel să dobândim un nou rol, de donator şi de iniţiator al unor proiecte dedicate statelor prioritare pentru politica de cooperare pentru dezvoltare - R. Moldova, Serbia, Georgia. Această nouă postură se va contura şi va căpăta substanţă în timp, pe măsura articulării acestui exerciţiu, a formării unui grup extins de specialişti în domeniu şi a intensificării parteneriatelor cu alţi colegi experimentaţi din UE. Dispunem de experienţa recentă a perioadei de tranziţie, a unui proces laborios de negociere în vederea aderării la UE, ceea ce ne permite să înţelegem mai bine problemele cu care se confruntă statele beneficiare. Prin proiectele alese dorim să ne consolidăm poziţia de donator predictibil şi consecvent în statele partenere. în acelaşi timp, România contribuie la importante iniţiative multilaterale ale organizaţiilor internaţionale, la acordarea de asistenţă umanitară, dar şi la formularea unor poziţii comune la nivel UE şi îndeplinirea unor obiective asumate la nivel internaţional, cum sunt Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.


● Care sunt principalele direcţii ale fondurilor pe care România le acordă?
● Ca state prioritare, Republica Moldova, Serbia şi Georgia atrag cea mai mare parte a fondurilor ODA ale României. Odată cu confirmarea angajamentului guvernului R. Moldova pentru un parcurs european, dialogul interguvernamental s-a îmbunătăţit şi s-a intensificat simţitor. Până în 2010, implementarea proiectelor în R. Moldova a fost delegată unor instituţii sau organizaţii multilaterale (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Organizaţia Internaţională a Muncii ş.a.). 2010 este primul an în care Ministerul Afacerilor Externe român şi-a propus să implementeze proiecte în format bi- şi trilateral, în parteneriat cu donatori tradiţionali precum Suedia şi Germania. Mai mult, sprijinul nostru a fost reconfirmat cu ocazia conferinţei donatorilor de la Bruxelles, pentru R. Moldova, din luna martie 2010, când România a anunţat acordarea unei asistenţe financiare nerambursabile în valoare de 102 milioane euro pentru următorii 4 ani. Georgia se situează pe poziţia secundă din punctul de vedere al fondurilor alocate de MAE în perioada 2007-2010. Proiectele specifice au vizat realizarea unor sesiuni de instruire în gestionarea frontierelor şi proiecte pentru protecţia drepturilor omului. Serbia a beneficiat începând cu anul 2007 de proiecte implementate de fonduri sau agenţii ONU cu o experienţă vastă în gestionarea proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare - Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Agenţia ONU pentru Refugiaţi, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare ş.a.


● În cazul unor state "în atenţie", cum sunt Afganistan şi Irak, care este exact nivelul la care se implica România?
● Cele două state au beneficiat de fonduri ODA prin implementarea unor proiecte bi- şi multilaterale şi acordarea de ajutor umanitar. Proiectele noastre vizează consolidarea capacităţii instituţionale şi buna guvernare.


● Se poate vorbi despre un impact al crizei globale asupra agendei de dezvoltare?
● Perioada actuală a generat noi constrângeri, dar şi noi oportunităţi de regândire a priorităţilor, obiectivelor şi de identificare a unor modalităţi în vederea creşterii eficacităţii asistenţei pentru dezvoltare. Este puţin probabil ca, în contextul economic actual, UE să-şi atingă ţintele colective ODA aferente anului 2010. Chiar şi în această situaţie, UE rămâne, colectiv, cel mai mare donator la nivel global, cu peste jumătate din volumul total ODA la nivel internaţional. Deşi majoritatea statelor membre UE nu vor înregistra în 2010 creşteri ale bugetelor ODA, UE a reiterat cu fermitate dorinţa îndeplinirii ţintei ODA 2015.