Kremlinul își trimite opozanții după gratii

Poliția rusă a arestat 1.400 de persoane care s-au adunat în weekend, la Moscova, pentru a cere organizarea de alegeri locale libere. Potrivit agențiilor internaționale de presă, este vorba despre cea mai amplă operațiune represivă desfășurată de autorități contra manifestanților ruși în ultimii ani, mai exact de la reprimarea demonstrațiilor din 2012, când zeci de mii de oameni au protestat față de reîntoarcerea lui Vladimir Putin la Kremlin, după patru ani în care fusese premier.

Forțele speciale de intervenție au arestat aproximativ 1.400 de manifestanți, a anunțat, ieri, organizația neguvernamentală OVD-Info, cu sediul la Moscova, citată de AFP. Conform datelor oficiale, circa 3.500 de persoane au participat, sâmbătă, la un protest neautorizat, organizat în fața primăriei din capitala Rusiei, după ce autoritățile le-au interzis principalilor candidați ai opoziției să se înscrie în alegerile locale din toamnă. Opoziția rusă denunță respingerea a 57 de candidați independenți la alegerile din 8 septembrie, care se anunță extrem de dificile pentru reprezentanții puterii, într-un moment în care Rusia se confruntă cu numeroase nemulțumiri sociale. Sâmbătă, relatează AFP, poliția a utilizat bastoane de cauciuc contra manifestanților, rănindu-i pe câțiva dintre aceștia. Mobilizaţi în număr mare, poliţiştii au trecut la arestări masive și violente în rândul demonstranţilor, care veneau pe principalul bulevard din Moscova strigând „Ruşine!” şi „Vrem alegeri libere!”. Câțiva lideri ai opoziției au fost arestați înainte și în timpul demonstrațiilor de sâmbătă. Tot în cursul săptămânii trecute, domiciliile şi sediile de campanie ale mai multor candidaţi excluşi de la alegerile locale au fost percheziţionate, iar Aleksei Navalnîi, principalul opozant al preşedintelui Vladimir Putin, a fost trimis în închisoare pentru 30 de zile, pentru „încălcarea regulilor manifestaţiilor”. Protestele de sâmbătă au urmat la numai o săptămână după ce 22.000 de oameni participaseră, pe străzile Moscovei, la o manifestație contra puterii, autorizată însă de primăria capitalei ruse. Într-un moment în care popularitatea președintelui Putin e în cădere vertiginoasă, demonstranții au cerut permiterea participării candidaților independenți la alegerile locale din septembrie și au deplâns degradarea standardelor de viață din Rusia.

Alegeri cu dedicație

Corpul legislativ al capitalei ruse este controlat în prezent de partidul „Rusia Unită”, al președintelui Putin. În timp ce candidații pro-Kremlin se bucură de sprijinul statului, candidații independenți s-au plâns că au întâmpinat numeroase bariere din partea autorităților pentru înscrierea în cursa electorală. Deocamdată, departamentul pentru anchete al poliției ruse a deschis deja o anchetă penală asupra unui miting al opoziției din luna iunie, care, potrivit autorităților, ar fi obstrucționat activitatea comisiei electorale din Rusia. Dacă vor fi găsiți vinovați, organizatorii riscă până la cinci ani de închisoare. Atât Uniunea Europeană, cât și organizația „Amnesty International” au condamnat intervenția în forță, de sâmbătă, a poliției ruse.

„Aceste detenţii şi recurgerea disproporţionată la forţă contra manifestanţilor paşnici aduc încă o dată o gravă atingere drepturilor fundamentale de exprimare şi de asociere”.

Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a şefei diplomaţiei europene