R.Moldova, care repetă scrutinul parlamentar miercuri, 29 iulie, se confruntă cu o alegere dură: să voteze pentru Partidul Comuniştilor şi să primească împrumuturi de la China şi Rusia care depăşesc o treime din venitul naţional sau să îşi pună speranţa în Occident, notează într-un comentariu publicaţia americană Wall Street Journal.
Potrivit sondajelor de opinie şi analiştilor politici, rezultatul scrutinului, început în această dimineaţă, se anunţă strâns, deşi puţini se aşteaptă la o repetare a protestelor şi a represiunii brutale a poliţiei ce au urmat controversatelor alegeri din aprilie, suspectate de fraudă. Alegerile de miercuri din Moldova au însă un impact care depăşeşte graniţele acestei mici naţiuni ex-sovietice, antrenând o competiţie strânsă pentru loialităţile acestea, în condiţiile în care rezultatele alegerilor ar putea lăsa Moldova în sfera de influenţă a Rusiei sau să o apropie de Uniunea Europeană /UE/.
Vladimir Voronin, preşedintele moldovean pe picior de plecare şi probabil viitorul preşedinte al parlamentului de la Chişinău, s-a întors brusc către Est după scrutinul din aprilie, când protestatarii anticomunişti au pătruns în biroul său şi în clădirea parlamentului. Voronin a acuzat România că s-ar fi aflat la originea revoltelor, într-o încercare de a realiza o lovitură de stat, şi a respins furios criticile UE despre cum a gestionat situaţia din ţară după alegeri, în condiţiile în care sute de susţinători ai opoziţiei au fost închişi iar două persoane şi-au pierdut viaţa.
În iunie, Voronin, un fost brutar şi ministru de interne în era sovietică, a călătorit la Moscova unde a fost întâmpinat călduros şi a primit promisiunea unui împrumut de 500 de milioane de dolari pentru proiecte de infrastructură. Nu au fost însă dezvăluite condiţiile acordării împrumutului şi nu este clar dacă oferta va rămâne valabilă în cazul în care comuniştii ar pierde puterea. Luni, 27 iulie, Voronin a negat, într-un interviu pentru agenţia rusă Interfax, că banii au şi un preţ politic ataşat, precizând că Moscova, "spre deosebire de alte organizaţii internaţionale" nu a pus condiţii iar oferta va rămâne valabilă chiar dacă comuniştii nu se vor mai afla la putere. Această situaţie îi lasă pe moldoveni cu perspectiva ca, votând împotriva comuniştilor, să se bazeze pe Occident, mai precis pe Fondul Monetar Internaţional /FMI/, pentru a-i ajuta să redreseze economia ţării.
Săptămâna trecută, China şi-a demonstrat sprijinul pentru Voronin, în condiţiile în care compania "China Overseas Engineering Group Co." a semnat un memorandum de înţelegere pentru un împrumut de 1 miliard de dolari pentru proiecte de infrastructură. China Overseas Engineering Group nu a fost disponibilă pentru comentarii pe marginea memorandumului semnat, iar Ambasada Chinei de la Chişinău nu a putut fi contactată. Cele două proiecte de împrumut se ridică la 37 la sută din PIB-ul anual de 4 miliarde de dolari al Moldovei şi depăşesc sumele oferite de instituţii occidentale cum ar fi FMI.
Pe de altă parte, UE nu a încercat să se ridice la înălţimea ofertelor făcute de Rusia şi China, trimiţând în schimb mai mulţi oficiali la Chişinău, pentru a încuraja desfăşurarea de alegeri corecte, cum ar fi vizita de săptămâna trecută a ministrului polonez de externe, Radek Sikorski, unul dintre principalii susţinători ai extinderii UE în regiune. De asemenea, un oficial al FMI a declarat că o misiune a Fondului va sosi la Chişinău pentru a negocia un nou împrumut de îndată ce este format un nou guvern.
Potrivit Wall Street Journal, interesele Chinei în Moldova, o ţară mică, aflată la depărtare de China şi cu puţine resurse naturale, i-au uimit pe unii dintre diplomaţii de la Chişinău. Beijingul are însă o lungă relaţie apropiată cu guvernul lui Voronin, unul dintre ultimele din Europa care se proclamă comunist. Pe de altă parte, interesul Rusiei în Moldova, unde susţine enclava separatistă Transnistria, este evident. Moscova este hotărâtă să îşi protejeze sfera de influenţă în fostul bloc sovietic şi a văzut în protestele violente din aprilie o parte a "politicii de Anschluss a României faţă de Moldova", după cum explică Serghei Markov, directorul Institutului pentru Studii Politice din Moscova, făcând aluzie la anexarea de către Germania nazistă a Austriei.
În Moldova însă, analiştii politici sunt de părere că partidele de opoziţie vor pierde mai degrabă decât vor câştiga voturi la acest nou scrutin, generat nu de protestele de stradă ci de eşecul comuniştilor de a strânge cele 61 de voturi necesare în parlamentul de 101 de locuri de la Chişinău pentru alegerea unui nou preşedinte.
Pe de altă parte, unii moldoveni sunt sceptici că ajutoarele din partea Rusiei şi Chinei s-ar putea materializa, indiferent de cine câştigă alegerile. Potrivit cotidianului Financial Times, Moldova se află în cumpănă între o Rusie care doreşte să o aducă mai aproape de sfera sa de influenţă şi o UE care o împinge în direcţia opusă. Poziţia Chişinăului este complicată de o serioasă prăpastie internă între capitala Chişinău şi regiunea separatistă Transnistria, sprijinită de Moscova, dar şi de existenţa a două comunităţi ce vorbesc limbi diferite.
"Moldova doreşte să fie doar puţin însărcinată", comentează Mihail Furmuzal, guvernatorul provinciei Găgăuzia, regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova. "Doreşte puţină integrare europeană, puţină Comunitate a Statelor Independente, puţină democraţie, puţine drepturi ale omului şi cu siguranţă că acest lucru opreşte ţara să progreseze". Chiar dacă scrutinul nu poate rezolva din contradicţiile Moldovei, el poate decide în privinţa noului preşedinte. Partidul Comuniştilor, de departe cel mai mare din ţară, a eşuat din cauza unui singur vot să îşi aleagă candidatul, succesorul ales de Voronin, care ar fi perpetuat de fapt viziunea politică a acestuia.
Prin urmare, dacă opoziţia reuşeşte că câştige câteva locuri în plus, aceasta i-ar putea forţa pe comunişti să negocieze în privinţa preşedinţiei, susţine Natalia Leşcenko, analist la IHS Global Insight, un grup de cercetare pe teme politice şi economice. Şi chiar dacă campania pentru alegeri evidenţiază diferenţele dintre tabăra vorbitoare de rusă şi cea vorbitoare a limbii române, tinerii de la Chişinău, mulţi educaţi în Rusia, cu universităţi în România şi vacanţe petrecute la Odesa, sfidează o astfel de caracterizare uşoară.
Citește pe Antena3.ro