Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe fondul crizei nord-coreene, a înfrângerilor teritoriale suferite de organizația Stat Islamic (SI) în Siria și în Irak și a recunoașterii, de către Casa Albă, a Ierusalimului drept capitală a statului evreu, 2018 se anunță cel puțin la fel de plin de evenimente ca anul care tocmai se încheie. Mai mult, anul viitor sunt programate alegeri extrem de importante pentru Congresul american, al căror deznodământ ar putea marca o schimbare a politicii SUA, alegeri legislative în Ungaria, alegeri generale în Italia și un scrutin prezidențial, cu final așteptat, în Rusia. În plus, o serie de alegeri prezidențiale sau legislative în puncte „fierbinți” ale mapamondului – Egipt, Irak, Mexic, Brazilia, Cambodgia- prevestesc un an foarte interesant.
Test pentru „dictatorul” Orban
În alegerile legislative din primăvară, ungurii vor decide soarta premierului Viktor Orban și a partidului său, Fidesz, care controlează acum aproape două treimi din Parlament și este creditat cu 40% din intențiile de vot, având mari șanse să înfrângă o opoziție divizată. Orban caută să obțină printr-o campanie agresivă sufragiile etnicilor maghiari care trăiesc în statele din regiune dar au drept de vot în Ungaria. După ce s-a certat cu Bruxelles-ul pe tema cotei de imigranți impusă de UE și, în același timp, a dovedit pe plan intern că nu pune preț pe independența justiției, pe libertatea presei și pe o legislație electorală echitabilă, Orban a fost catalogat, atât de Occident, cât și opozișia ungară drept „dictator”.
Alegeri cu final cunoscut în Rusia
Deși 23 de candidați și-au exprimat până acum dorința de a participa la alegerile din Rusia, organizate anul viitor, la jumătate lunii martie, actualul lider de la Kremlin, Vladimir Putin, nu pare să aibă nicio concurență reală în cursa pentru cel de-al patrulea său mandat prezidențial. Între 2000 și 2008, el s-a aflat în fruntea statului timp de două mandate și a obținut apoi un al treilea, începând din 2012, pentru șase ani. Deși președintele rus a susținut în câteva rânduri că nu vrea să elimine opoziția, singurului candidat care ar fi putut să-i pună probleme lui Putin, Alexei Navalnîi, i s-a comunicat deja că nu poate participa la alegeri, din cauza unei condamnări despre care acesta din urmă afirmă că ar fi fost „fabricată” de Kremlin. Între contracandidații reprezentativi ai lui Putin se regăsesc liderii Partidului Comunist și ai partidului de extremă-dreaptă, care evită să-l critice pe Putin și sunt tolerați de regim, făcând o opoziție de fațadă. O altă candidată este liberala Ksenia Sobchak, fiica fostului mentor a lui Putin, cunoscută drept „Paris Hilton” a Rusiei. Niciunul dintre ei nu este însă creditat cu mai mult de 10% din intențiile de vot, în timp ce Putin ar fi adunat deja, arată sondajele, 80 de procente.
Război total între Israel și Hezbollah. Hamas pornește „intifada”
După ce președintele american, Donald Trump, a anunțat la începutul acestei luni că Statele Unite recunosc Ierusalimul drept capitală a statului evreu, Orientul Mijlociu a devenit un butoi cu pulbere. Primele rachete lansate din Fâșia Gaza au lovit deja sudul Israelului, prevestind un an plin de violențe între palestinieni și israelieni. Foarte probabil, 2018 va consemna atât reluarea „intifadei”, inițiată de mișcarea islamistă palestiniană Hamas , cât și declanșarea unui război total între Israel și milițiile șiite libaneze Hezbollah, susținute de Iran și încurajate de victoriile obținute în Siria alături de forțele regimului de la Damasc împotriva jihadiștilor din organizația Stat Islamic. Ultima insurecție armată a Hamas, desfășurată între 2000 și 2005, s-a soldat cu moartea a 3000 de palestinieni și a 1000 de israelieni și a amplificat fanatismul nu doar în teritoriile din regiune, ci și în întreaga lume, în numele cauzei palestiniene. De altfel, jihadiștii din Stat Islamic s-ar putea folosi acum de aceeași cauză pentru a declanșa un nou val de antentate, inclusiv în Europa și în SUA. În vara lui 2006, între Hezbollah și Israel a izbucnit un război care a durat 34 de zile. De atunci, între cele două părți au existat schimburi de focuri sporadice de-a lungul frontierei libanezo-israeliene. Nu în ultimul rând, pe fondul reluării ostilităților israeliano-palestiniene, 2018 va aduce, foarte probabil, o exacerbare a tensiunilor între Iranul șiit și statele arabe sunnite, conduse de Arabia Saudită.
Stat Islamic schimbă strategia
Jihadiștii din Stat Islamic (SI) au fost înfrânți în Irak și în Siria, acolo unde puseseră bazele „califatului” lor încă din 2014. Pentru a-și menține „brand-ul”, organizația teroristă este nevoită astfel să-și schimbe strategia, axându-se de acum înainte pe susținătorii săi externi, care pot ataca pe cont propriu în orice colț al lumii. După destrămarea teritorială a grupării islamiste, mii de cetățeni occidentali care au aderat la SI de bunăvoie vor continua să se întoarcă la casele lor, în număr tot mai mare, iar serviciile de informații și de securitate din țările de origine au intrat deja în alertă, temându-se că, peste câteva luni, jihadiștii vor acționa direct, chiar din statele de reședință, în special în Europa și în SUA. Deocamdată, cel puțin 5.600 de luptători străini care au plecat în Siria și în Irak pentru a susține cauza radicalilor islamiști s-au întors în ultimii doi ani în țările de origine, pe măsură ce autointitulatul „califat” a pierdut teren în fața coaliției antiteroriste. Cei mai mulți dintre aceștia au dispărut deja din „radarul” serviciilor de securitate. Este inevitabil ca un număr mare dintre foștii combatanți SI să rămână fideli cauzei jihadiste, în timp ce alții –în special copiii- vor fi reintegrați cu mare dificultate în societățile unde s-au reîntors. Mai mult, cei care au revenit vor fi extrem de vulnerabili la solicitările foștilor camarazi din SI și, cel mai probabil, vor acționa la ordinele acestora. Concomitent, luptătorii jihadiști vor continua să pătrundă în Uniunea Europeană, camuflați în refugiați și solicitanți de azil. În același timp, pe plan teritorial, după înfrângerile de anul acesta, SI va încerca probabil să pună bazele unui nou „califat”, cucerind teritorii în Afganistan, Pakistan și Asia Centrală.
Luptă la baionetă în Congresul SUA
În noiembrie 2018, vor fi organizate alegeri pentru Congresul SUA. Vor fi puse la bătaie toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 33 dintre cele 100 de locuri din Senat. În funcție de evenimentele de până atunci, aceste alegeri ar putea duce la recâștigarea Senatului sau a Camerei Reprezentanților de către democrați și, astfel, am putea asista la o schimbare majoră a politicii americane.
