Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România şi-a îndeplinit satisfăcător doar şapte dintre cele 20 de recomandări ale Grupului Statelor Împotriva Corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei, care prezintă marţi a treia rundă a raportului său de evaluare, adoptat în 2010. Nouă recomandări rămân sau au fost doar parţial puse în aplicare şi patru nu au fost puse deloc în aplicare, potrivit concluziilor raportului, prezentate în exclusivitate de Jurnalul Naţional.
În ceea ce priveşte transparenţa finanţării partidelor politice, România nu a utilizat prelungirea cu doi ani a adoptării primului Raport de Conformitate, pentru a obţine progrese.
GRECO salută faptul că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, la 1 februarie 2014, precum şi a amendamentelor suplimentare adoptate înainte, incrimiarea corupţiei şi a traficului de influenţă în România sunt într-o mare măsură conforme Convenţiei Penale privind Corupţia. Mai este însă nevoie de îmbunătăţiri pentru incriminarea corupţiei funcţionarilor publici, fără să fie necesar ca actul funcţionarului să ţină de funcţia sau de sarcinile sale efective, se arată în raport. Autorităţile preferă să menţină situaţia juridică existentă pentru a facilita distincţia faţă de situaţiile în care funcţionarii pretind de manieră mincinoasă că sunt în măsură să îndeplinească anumite sarcini, contra mită.
Este o consecinţă probabilă a importanţei şi particularităţilor corupţiei din ţară, se arată în raport. România trebuie să incrimineze corupţia în sectorul privat, într-un evantai de situaţii mai larg, şi să revizuiască dispozitivul de acţiune pentru a furniza măsuri suplimentare contra unei eventuale utilizări abuzive a acestei practici.
Cât despre transparenţa finanţării partidelor politice, România nu a utilizat, de la Primul Raport de Conformitate, termenul suplimentar de doi ani pentru a progresa. Un proiect de lege referitor la amendarea legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale se află acum la Parlament. Dacă este adoptat, va introduce o serie de îmbunătăţiri. În paralel, România trebuie să precizeze anumite amendamente, pentru a lua în calcul preocupările adiacente recomandărilor emise de GRECO, de exemplu în ceea ce priveşte transparenţa ajutorului furnizat de terţe părţi, garanţii privind independenţa auditului financiar al partidelor politice, precum şi necesitatea unor sancţiuni efective, proporţionale şi disuasive în caz de încălcări ale legii 334/2006. GRECO doreşte să sublinieze extrema importanţă a existenţei unor reguli clare şi efective în materie de control al partidelor politice.
GRECO speră că România va face tot posibilul pentru a face mai eficient controlul de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a finanţării atât a partidelor politice, cât şi a campaniilor electorale. GRECO reaminteşte că finanţarea politică a făcut obiectul mai multor controverse în ţara noastră.
GRECO a fost înfiinţat de Consiliul Europei în 1999, având sediul la Strasbourg. Obiectivul său este de a îmbunătăţi capacitatea membrilor de a lupta împotriva corupţiei prin urmărirea, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare reciprocă şi presiune, conformarea cu deciziile în acest domeniu.
