Criza din Ucraina ar putea avea “consecinţe economice grave”, a avertizat preşedinta Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, într-un interviu publicat luni de cotidianul economic german Handelsblatt.
“Criza din Ucraina este un pericol care poate fi încă dificil de măsurat, iar riscul de contagiune pentru alte state este greu de prevăzut. Cu toate acestea, ea poate avea consecinţe economice grave”, spune Lagarde, care urmează să fie primită marţi, la Berlin, de către cancelarul german Angela Merkel, alături de liderii altor patru organizaţii internaţionale (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Banca Mondială, Organizaţia Mondială a Comerţului şi Biroul Internaţional al Muncii), pentru a discuta despre starea economiei la nivel global, la un eveniment anual ale cărui începuturi datează din 2007.
“Criza din Ucraina are efecte asupra comerţului internaţional, asupra investiţiilor străine directe. Ea are consecinţe asupra fluxurilor internaţionale de capital şi asupra aprovizionării cu energie a Europei, pentru că Ucraina este ţara prin care tranzitează livrările energetice” spre multe ţări europene, a detaliat aceasta.
Mai mult, subliniază şefa FMI, programul de ajutor de 17 miliarde de dolari (aproximativ 12,3 miliarde de euro) convenit de Fond nu va fi de ajuns.
“Ucraina are nevoie de mult mai mult de 17 miliarde dolari. De exemplu, sub formă de ajutor bilateral din străinătate sau de ajutor financiar din partea altor organizaţii financiare internaţionale”, a declarat Lagarde, potrivit căreia “comunitatea internaţională nu are de ales”.
“Nu putem să spunem pur şi simplu că situaţia este prea delicată pentru a fi în măsură să dăm bani acum”, a adăugat ea.
Separatiştii proruşi din regiunile Doneţk şi Lugansk au votat duminică pentru independenţa lor, în cadrul unei consultări calificate drept o “farsă” de către Kiev şi Occident.
Temerea autorităţilor ucrainene şi a Occidentului în legătură cu acest scrutin este de a vedea repetându-se scenariul care a condus în luna martie la anexarea Crimeii la Rusia, situaţie care a împins Vestul şi Moscova în cea mai gravă criză de la încheierea Războiului Rece.