Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Unităţile din districtul militar Sud care şi-au încheiat participarea la exerciţiile tactice în poligoane din peninsula Crimeea se îndreaptă cu trenul către locurile de încartiruire permanentă", a arată instituția.
Totodată, Oleksii Reznikov, ministrul Apărării din Ucraina spune că forțele armate din această țară continuă manevrele. Va fi prezent și atașatul militar al Belarusului. Reznikov va participa, mâine, la o întâlnire online cu NATO.
UPDATE1 Autoritățile de la Moscova au anunțat retragerea unor unităţi militare de la frontiera cu Ucraina şi a denunţat "eşecul propagandei" occidentale, în contextul în care Statele Unite şi Marea Britanie au avertizat asupra iminenţei unei invazii ruse.
"În contextul în care activităţile de antrenament se încheie, trupele, aşa cum se întâmplă de fiecare dată, vor reveni în unităţile permanente. Unităţi ale Districtului Militar de Sud şi ale Districtului Militar de Vest şi-au îndeplinit sarcinile şi au început deja transportarea personalului şi a echipamentelor spre bazele permanente", a declarat general-maiorul Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, citat de agenţia Tass.
Cancelarul german, Olaf Scholz, se află astăzi în vizită la Moscova, pentru o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin, iar, în acest context, Germania a cerut Rusiei retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina.
Rusia menţine trupe în Belarus, unde exerciţiile militare continuă. De asemenea, sunt trupe în Crimeea şi numeroase nave militare în Marea Neagră, în apropierea Ucrainei.
"Data de 15 februarie 2022 va rămâne în istorie ca fiind ziua eşecului propagandei de război a Occidentului", a spus Maria Zaharova. Ea a cerut Ucrainei să admită că nu implementează Acordul de la Minsk, privind soluţionarea conflictului separatist din regiunile Lugansk şi Doneţk. "Autorităţile de la Kiev înlocuiesc Acordul Minsk cu o farsă totală. Nu au forţa şi curajul să admită că nu mai menţin angajamentul aplicării Acordului Minsk, deşi comunitatea internaţională, în mod contrar, evidenţiază importanţa Acordului Minsk, în contextul lipsei alternativelor. Şi încep să facă lucrul lor favorit, să modifice datele reale", a acuzat Maria Zaharova.
Rusia reduce presiunile militare asupra Ucrainei în tentativa de a discredita evaluările SUA şi Marii Britanii, care au avertizat insistent asupra iminenţei unui atac, oferind şi un termen exact şi retrăgând personalul diplomatic din Ucraina.
Avertismentele SUA şi ale aliaţilor apropiaţi privind iminenţa unei invazii ruse în Ucraina riscă să aibă rezultatul consolidării poziţiei preşedintelui Vladimir Putin, care utilizează presiuni intense în negocierile cu NATO, a afirmat analistul britanic Keir Giles, de la Institutul londonez "Chatham House", într-un editorial din cotidianul The Guardian sub titlul "Accentul Occidentului pe iminenţa invaziei ruse riscă să aibă contraefectul consolidării poziţiei lui Putin / Statele Unite şi serviciile secrete americane riscă să fie într-o poziţie jenantă dacă Rusia alege altă opţiune decât invazia".
"Avertismentele din partea Statelor Unite că trupele ruse intenţionează să atace Ucraina sunt din ce în ce mai urgente şi mai insistente. Nu prea există dubii asupra convingerii SUA că Ucraina este expusă unui risc iminent, iar numărul naţiunilor care le recomandă cetăţenilor să plece din Ucraina cât mai rapid arată că avertismentele sunt considerate în sfârşit credibile. Dar accentul pe un război aproape inevitabil - şi prezentarea unor termene scurte în care ar urma să se producă - limitează şi opţiunile Statelor Unite şi ale aliaţilor, deschizându-le în schimb pentru Rusia. Moscova încă deţine iniţiativa şi există riscuri din ce în ce mai mari ca preşedintele Vladimir Putin să obţină o victorie diplomatică prin schimbarea bruscă a atitudinii în contextul temerilor occidentale privind războiul", a scris Keir Giles.
Preşedintele american, Joe Biden, şi premierul britanic, Boris Johnson, au transmis luni seară că încă există spaţiu pentru diplomaţie cu Rusia.
"Premierul Boris Johnson şi preşedintele Biden au prezentat recentele discuţii cu liderii de la nivel mondial. Au fost de acord că este menţinută o fereastră crucială pentru diplomaţie şi pentru ca Rusia să retragă ameninţările la adresa Ucrainei. Au evidenţiat faptul că orice nouă incursiune în Ucraina va genera o criză prelungită pentru Rusia, cu efecte negative de amploare pentru Rusia şi pentru întreaga lume", a transmis executivul de la Londra.
La rândul său, Kremlinul a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi că preşedintele Vladimir Putin vrea să continue negocierile cu Statele Unte şi cu Alianţa Nord-Atlantică.
"În primul rând, preşedintele Putin a cerut permanent negocieri şi diplomaţie. Şi, de fapt, el a iniţiat discuţiile asupra problemei garanţiilor de securitate pentru Federaţia Rusă. Iar Ucraina este doar o parte a problemei, este o parte a problemei mai mari a garanţiilor de securitate pentru Rusia şi, bineînţeles, preşedintele Putin vrea să negocieze", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că există "o şansă" pentru dialogul diplomatic cu Occidentul pe tema garanţiilor de securitate şi i-a recomandat preşedintelui Vladimir Putin continuarea negocierilor.
ȘTIRE INIȚIALĂ O parte dintre forțele militare rusești dislocate la frontiera Ucrainei au revenit la baze după încheierea exercițiilor, transmite Ministerul Apărării de la Moscova, citat de Reuters.
Mai multe unități din districtele militare de sud și vest și-au încheiat misiunile însă se desfășoară în continuare exerciții militare de amploare în toată țara.
"Unitățile au început deja încărcarea în mijloace de transport feroviare şi rutiere şi vor începe astăzi să revină în garnizoane", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konacenkov.
Circa 130.000 de soldați ruși sunt dislocați în trei puncte de la frontiera cu Ucraina. Totodată, Rusia desfășoară și exerciții comune cu Belarus.
