Validarea unui guvern terorist dă bătăi de cap Casei Albe

Imediat după ce au preluat puterea la Kabul, talibanii au promis că vor fi toleranți și vor forma o administrație „deschisă tuturor”, sperând să obțină o recunoaștere internațională cât mai rapidă. La scurt timp după acest angajament, ei au prezentat însă un guvern în care apar clerici radicali, insurgenți veterani și un ministru de Interne pe capul căruia FBI a pus o recompensă de 10 milioane de dolari, fost lider al unei grupări teroriste. În pofida protestelor vehemente față de această colecție de nume controversate, ce pot figura mai degrabă pe o listă neagră a SUA, administrația Biden știe că, până la urmă, fie oficial, fie pe canale informale, va trebui să negocieze cu talibanii.

„O adunătură de bestii și măcelari!”, tuna un senator american republican, după ce a auzit cine vor fi noii miniștri afgani. Concomitent, un oficial de rang înalt al executivului condus de Biden deplângea faptul că talibanii au inclus în guvernul lor „indivizi aflați pe liste ale terorismului”. Cu toate acestea, prin edicte și focuri de arme, miliția islamistă își consolidează, între timp, controlul asupra Afganistanului, provocând o adevărată dezbatere internațională pe tema oportunității recunoașterii oficiale a noii puteri de la Kabul, de către SUA și alte națiuni. O astfel de recunoaștere ar oferi guvernului taliban acces multiplu, de la miliarde de dolari din active înghețate în prezent, la un loc în Națiunile Unite și la imunitate diplomatică pentru reprezentanții săi, care circulă dincolo de granițele țării. În cazul SUA, după prezentarea guvernului de la Kabul, recunoașterea puterii talibane de către administrația Biden este foarte puțin probabilă în viitorul apropiat. O astfel de validare ar înfuria acum Congresul SUA și ar aduce Casei Albe prejudicii politice însemnate. Cu toate acestea, oficialitățile de la Washington par atrase de perspectiva recunoașterii talibanilor la un moment dat, în speranța că ar putea influența noul regim afgan și, în același timp, ar înlătura starea de confuzie care s-ar putea instala într-o serie de domenii ce pot cuprinde probleme legate de jurisdicția internațională, organizarea de întâlniri la nivel înalt, precum și de încheierea unor înțelegeri complicate cu o țară formată din cetățeni dependenți de ajutoarele externe. În timp, așa cum a procedat în cazul altor state, SUA ar putea recunoaște tacit guvernul taliban, chiar dacă nu va face acest lucru în mod explicit.

Între ciocan și nicovală

Din semnale neoficiale transmise de Washington în presa de peste Ocean, Casa Albă încearcă să găsească modalități de dialog cu noua putere de la Kabul, chiar dacă talibanii de rând bat încă protestatarii pe străzi și îi execută pe cei pe care îi percep drept adversari. Săptămâna trecută, Casa Albă și-a atras un cor de critici, după ce unul dintre purtătorii săi de cuvânt i-a descris pe talibani drept „pragmatici” și „profesioniști”, în timpul negocierilor cu americanii pentru evacuarea cetățenilor străini din Afganistan. Declarațiile de complezență sunt însă cu totul altceva decât recunoașterea oficială a unui guvern, iar validarea talibanilor de către SUA ar putea dura ani, indiferent de locatarul Casei Albe. Deocamdată, recunoașterea regimului de la Kabul nu este un subiect de mare actualitate, afirma recent, sub protecția anonimatului, un oficial de la Washington. El a confirmat astfel declarația președintelui Biden, potrivit căruia validarea puterii talibane „este departe”. Până atunci însă, lipsa de legitimitate a noului executiv afgan a creat deja primele bătăi de cap și dincolo de zidurile Casei Albe. Pentru o firmă de avocatură americană, spre exemplu, înlocuirea puterii de la Kabul a provocat haos: dintr-odată, consilierii juridici au rămas fără client, după dizolvarea fostului guvern afgan, care fusese dat în judecată de către o familie din SUA, afectată de evenimentele din 11 septembrie 2001.

Condiționarea recunoașterii   

Unii dintre colaboratorii apropiați ai lui Biden condiționează perspectiva unei recunoașteri oficiale de modul în care talibanii se vor comporta de acum înainte. Între cerințele formulate de americani figurează respectarea promisiunilor făcute de talibani în domeniul respectării drepturilor omului, în special în privința femeilor, precum și angajamentul de a nu mai permite grupărilor teroriste să folosească teritoriul afgan drept bază pentru activitățile lor. „Talibanii spun că vor să obțină legitimitate internațională și sprijin extern. Asta va depinde în totalitate de ceea ce ei fac și nu de ceea ce ei spun”, a declarat, zilele trecute, șeful diplomației americane, Antony Blinken. Cu toate că decizia recunoașterii puterii de la Kabul aparține în cea mai mare măsură ramurii executive, o eventuală hotărâre în acest sens ar fi, foarte probabil, întâmpinată de o opoziție categorică în Congres. „Mă voi opune oricărui efort din partea administrației Biden de a acorda legitimitate guvernului taliban din Afganistan”, avertiza, zilele trecute, senatorul american Lindsey Graham, una din numeroasele voci critice la adresa grupării islamiste. „Talibanii sunt o organizație teroristă. Orice țară care le-ar acorda legitimitate nu ar face altceva decât să pună în mișcare un regim al terorii pentru poporul afgan și ar contribui la răspândirea pericolului terorist în lume”,  adăuga senatorul republican.

Au nevoie de talibani

Cu toate acestea, administrația Biden știe că este nevoie de stabilirea unui dialog cu talibanii. Chiar în acest moment, atât SUA, cât și alte state sunt angajate în discuții cu liderii insurgenților pentru a finaliza evacuarea tuturor cetățenilor străini din Afganistan. În același timp, oficialitățile militare americane au recunoscut deja că ar putea fi nevoite să recurgă la colaborarea cu talibanii pentru a lupta împotriva unui dușman comun – teroriștii din Stat Islamic. Mai mult, în contextul deteriorării galopante a condițiilor economice și umanitare în Afganistan, SUA și alte țări vor avea probabil mari dificultăți în eventuala distribuire a unor ajutoare, fără a da impresia că acordă legitimitate talibanilor.

Validare tacită

De la căderea orașului Kabul, niciun guvern nu a recunoscut oficial noul regim taliban. Există însă precedente pentru a face acest lucru sau pentru a negocia tacit cu guvernul afgan și fără validarea sa oficială. Spre exemplu, la începutul lui 2019, fostul șef al Casei Albe, Donald Trump, a anunțat că nu-l mai recunoaște pe dictatorul Nicolas Maduro drept președinte al Venezuelei. În schimb, SUA și alte țări au decis să-l declare pe liderul opoziției, Juan Guaido, drept președinte interimar, iar echipa acestuia a obținut accesul la conturi guvernamentale bancare venezuelene, precum și dreptul de a-și reprezenta țara într-o serie de ambasade ale Venezuelei. De atunci însă, SUA s-au văzut nevoite să negocieze oricum cu regimul Maduro, deoarece acesta controlează teritoriul țării și, în plus, dictatorul este sprijinit de state precum Rusia și Iranul. Același lucru s-a întâmplat și în cazul relațiilor dintre SUA și Iran, după revoluția din 1979, soldată cu venirea la putere a islamiștilor ayatollahului Ruhollah Khomeini. În 1981, SUA au fost nevoite să înceapă să negocieze tacit cu liderii de la Teheran pentru eliberarea prizonierilor americani din Iran. De atunci, SUA și Iranul au comunicat și au negociat de nenumărate ori, deși, la nivel tehnic, cele două țări nu au relații diplomatice. În același mod, SUA ar putea recunoaște tacit și guvernul taliban, chiar dacă nu va face explicit acest lucru.

„Nimeni nu susține că statul afgan a încetat să existe, iar restul lumii nu poate evita să interacționeze cu acesta. La un moment dat, oamenii vor fi nevoiți să admită că o anumită entitate din Afganistan poate vorbi în numele acestei țări pentru exercitarea drepturilor și obligațiilor sale”.

Scott Anderson, fost avocat al Departamentului de Stat al SUA