Wikileaks: Primul document care face referire la adopţiile din România

Wikileaks a publicat un document al ambasadei SUA de la Bucureşti, trimis în aprilie 2006, în care se face referire la procesul de adopţii internaţionale din România şi la o scrisoare trimisă de Teodora Bertzi -  directorul Oficiului pentru Adopţii din România.

Adopţiile din România, ţinute sub observaţie de americani
Fostul ambasador american Nicholas Taubman a arătat cu degetul Oficiul Român pentru Adopţii (ORA), arătând într-o notă diplomatică din aprilie 2006 că raportul grupului de lucru pentru adopţii internaţionale ar sugera că unii dintre copiii a căror adopţie a fost refuzată s-ar fi aflat în situaţii în care bunăstarea lor nu era protejată în mod adecvat. "Procesul complet netransparent al Grupului de lucru şi opacitatea raportului sugerează că unii dintre copii ar putea rămâne de fapt în situaţii temporare, în care bunăstarea lor nu este protejată în mod adecvat. Credem că trebuie să exercităm în continuare presiuni asupra Oficiului Român pentru Adopţii pentru a deschide «concluziile» Grupului unei analize internaţionale transparente şi obiective şi să stabilească un cadru legal care să permită adopţii internaţionale pentru cazurile adecvate aflate în desfăşurare", se arată într-un comentariu inclus într-o notă diplomatică transmisă de Ambasada SUA la Bucureşti în data de 5 aprilie 2006 şi publicat de WikiLeaks.

În aceeaşi notă, se relata despre primirea unei scrisori din partea fostului secretar de stat pentru ORA, Theodora Bertzi, din 29 martie, care conţinea raportul final al Grupului de lucru al Oficiului, înfiinţat în iunie 2005 pentru a analiza cererile de adopţie formulate de familii din străinătate.

În aprilie 2006, ORA anunţa că datele legate de situaţia copiilor şi motivele pentru care cererile nu pot fi soluţionate au fost trimise tuturor familiilor solicitante. În perioada moratoriului asupra adopţiilor internaţionale, autorităţile române au primit 1.399 de înregistrări, care implicau 1.100 familii şi 1.092 de copii, iar analiza cazurilor a fost făcută în baza legislaţiei în vigoare.

Teodora Bertzi declara atunci că toate cele 1.100 de familii străine care aveau depuse cereri de adopţie pentru un copil din România au primit răspuns cu situaţia actuală a minorului şi au fost informate cu privire la motivele pentru care solicitarea nu le-a fost aprobată.

Noua lege din 2005 a adus reglementările necesare pentru reluarea adopţiilor internaţionale după o suspendare de peste trei ani. Legea acceptă însă ca adoptatori din străinătate doar rude de gradul doi ale copiilor, fiind introduse restricţii referitoare la factorii care se pot implica în acest proces, noile reglementări stârnind un val de critici din partea a circa o mie de familii care depuseseră solicitări de adopţie.