Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Planeta intră în NOUL AN trăgând după ea marile ,,bombe ” care stau să explodeze. Unele au fost doar parțial dezamorsate,la altele fitilul se apropie vertiginos de încărcătură. Problemele globale, într-o lume a interdependențelor,influențează puternic și România. Fie direct, prin efecte asupra economiei, fie prin deciziile luate la nivelul Uniunii Europene și NATO care sunt aplicate și în plan național. Îngrijorările presează mai mult în talgerul echilibrului, spectrul unei noi crize planează asupra economiei mondiale, liderii și organizațiile internaționale transmit avertismente, dar nu se pot pune de acord asupra soluțiilor. Care sunt marile provocări ale noii etape deschise de 2020?
1. RĂZBOIUL COMERCIAL SUA-CHINA
Ceea ce a fost la început un tot mai apăsat al devizei ,,AMERICA FIRST” din campania electorală a lui Donald Trump a devenit rapid o politică prin care Administrația SUA a trecut la măsuri protecționiste cu prioritate absolută pentru interesele proprii. Anularea unor tratate comerciale anterior negociate cu Mexic și Canada a fost ,,preludiul” pentru marele șoc aplicat de Statele Unite în relația cu China, principal partener, cu investiții reciproce de ordinul sutelor de miliarde de dolari. Impunerea de tarife vamale, contigentarea importurilor din China, restricții de investiții și blocarea tehnologiei Huawei G5 pe piața americană, urmate de contramăsuri din partea guvernului de la Beijing au toate atributele unui veritabil război comercial între cele două superputeri. Consecințele acestor tensiuni se transmit în economia mondială prin scăderea comerțului mondial și a diseminării unui climat de neîncredere. Înainte de Crăciun, președinții Trump și Xi au anunțat primele măsuri de dezescaladare a conflictului tarifar care ar urma să fie continuate de un nou acord în 2020. Anul electoral din SUA și micșorarea dinamismului economic al Chinei impun cel puțin un armistițiu în acest război comercial care reflectă lupta pentru supremația mondială.
2. CONFLICTUL VAMAL SUA-UNIUNEA EUROPEANĂ
O serie de mărfuri provenind din Europa au fost suprataxate până la 25 la sută la importul în SUA. Este vizat în acest ,,pachet” de 7,5 miliarde dolari, în principal, producătorul de avioane Airbus, dar pe listă se află și vinurile franțuzești și brânzeturile italienești. După ce mai multe țări europene-Franța, Austria,Italia, Turcia- anunță că vor impozita în locul de producere a profiturilor marile companii IT, SUA vor să răspundă cu restricții tarifare. Grupul GAFAM (Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft) este protejat de Administrația SUA, care nu vrea să lase ca ,,merele de aur” să fie culese și în grădina UE. Amenzile uriașe aplicate băncilor europene de autoritățile americane sunt considerate și ele ca măsuri discriminatorii care să descurajeze concurența.
Citește pe Antena3.ro
3. BREXIT CU NĂBĂDĂI
În fine, agonia Brexit pare să se încheie în 2020, dar condițiile divorțului Marii Britanii de Uniunea Europeană nu sunt clare și nici cuantificate. Estimările pentru bugetul UE, devenită o organizație continentală, nu sunt însă favorabile pentru cei ,,rămași”, cu un minus de câteva miliarde din partea marelui contributor retras. Complicații directe apar imediat pentru transportatorii români la care se adaugă incertitudinile pentru sutele de mii de lucrători sau studenți aflați dincolo de Canalul Mânecii. Desantul de diasporeni care trăiesc din cerșetorie și traficul de carne vie rămâne pe poziții.
4.SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Agenda Comisiei Europene conduse acum de Ursula von der Leyen include ținte ambițioase pentru a atenua încălzirea globală. Decarbonatarea economiei UE va impune măsuri radicale pentru reconversia energeticii cu combustibili fosili și stimularea producției de energie verde. Sistemul bancar nu va mai finanța investiții în energetica pe cărbune, BEI incluzând în restricții și proiectele gaziere. Mutații tehnologice substanțiale se vor produce și în industria auto, domeniu care asigură în prezent o pondere importantă a exporturilor românești. Eșecul recent al COP25 arată reținerile marilor poluatori ai planetei față de asumarea unor programe radicale de reducere a emisiilor de carbon. În plus, Polonia, România, Cehia sunt reticente la renunțarea la energetica pe cărbune fără compensații din partea UE.
5. SIGURANȚA ENERGETICĂ
Aprovizionarea sigură a UE cu resurse energetice constituie o altă provocare a următorilor ani. Creșterile de consum de gaze naturale prognozate sunt echilibrate de concurența furnizorilor pe piața mondială în care Statele Unite au apărut ca un actor important. Dorința SUA de a crește livrările de GNL ( gaz natural lichefiat) spre Europa și extinderea infrastructurii pentru preluarea unor cantități suplimentare de gaz din Rusia au creat tensiuni politice în interiorul UE și NATO privind proiectul Nord Stream 2. Acordul încheiat în decembrie 2019 între Rusia-Ucraina-UE pentru folosirea în continuare a rutei ucrainene a gazelor reduce presiunea criticilor pe dublarea rutei baltice care leagă Rusia de Germania. România poate participa la piața regională prin racordarea resurselor din Marea Neagră la traseul BRUA, proiect asumat de UE.
6. BOMBA MIGRAȚIEI, DEZAMORSATĂ
Încheierea războiului civil din Siria a oprit o principală sursă de migrație masivă spre Europa. Filiera nord-africană și ,,robinetul” turcesc par să fie sub control, astfel se diminuează presiunea acestei probleme care a zdruncinat mecanismul Schengen și a alimentat extrema dreaptă cu muniția pericolului ,,ocupării creștinătății de Islam”.
7. DOBÂNZILE NEGATIVE
Politica Băncii Central Europene care a deschis epoca dobânzilor negative în zona euro ca un remediu la lipsa de reacție a economiilor la instrumente clasice monetare rămâne o soluție controversată, neagreată de băncile centrale din afara ZE. Ca atare, atracția investițiilor financiare spre piata de capital a încălzit bursele . Cum va armoniza Christine Lagarde, noua șefă a BCE,opiniile divergente din lumea bancherilor cu interesele de consolidare a euro aflat sub spectrul unei noi crize?
8.REFORMA SISTEMELOR SOCIALE
Franța este în grevă de o lună, pentru că angajații din sectoare de bază–transporturi, energie, siguranță publică-resping noul sistem de pensii propus de Macron. Belgia a respins acum doi ani un sistem similar bazat pe puncte. Putin putea pierde alegerile după ce a propus creșterea vârstei de pensionare. În România, modificarea Legii pensiilor este o nucă tare pentru noul guvern Orban. În multe țări din UE, reforma sistemelor sociale impune modificări radicale de viziuni politice și de repartizare a resurselor.
9.POPULISMUL ȘI EXTREMELE POLITICE
Populismul a devenit o ,,doctrină” care amețește electoratul cu promisiuni iluzorii, pedalând pe izolaționism și consultarea prin referendumuri, cu slăbirea parlamentelor. Intrate la guvernare, partide atipice atrag în alianțe mișcări de extremă dreapta sau din stânga extremă. După modelul Brexit, curente secesioniste amenință unitatea statală în Spania și Italia; Germania oferă teren pentru apariția neonaziștilor, iar în Franța, vestele galbene produc distrugeri de proporții în marile orașe. Pericolul extremismului asociat cu metodele terorismului periclitează democrațiile în numeroase țări.
10. FETIȘUL CREȘTERII ECONOMICE CONTINUE
Promovarea cu obstinație a creșterii economice după modelul spiralei, negând caracterul ciclic al dezvoltării, imprimă în decizia politică un fetiș al creșterii cu orice preț. O regândire a modelului economic, care să accepte și ritmurile mici sau dinamici negative, fără a le considera catastrofe fără remedii, își face loc în doctrina economică. Deceniul deschis de 2020 anunță ritmuri de creștere mici, de 2,9 la sută la nivel mondial, cel mai redus după marea criză din 2008. Sfatul unor economiști de marcă este să învățăm să trăim mai bine, consumând mai puțin și mai inteligent. Cine se va adapta la ritmul de melc, fără să se sufoce?
TRUMP și XI JINPING anunță un armistițiu într-un conflict de cursă lungă
