În fața Ambasadei Marii Britanii din București un om se află de câteva săptămâni în greva foamei. Florin Barbu recurge la acest protest extrem pentru situația disperată și aparent fără ieșire în care se află. Și-a pierdut în instanțele din Marea Britanie cei doi copii, pe care autoritățile i-au dat în adopție, spre creștere și educare, unui cuplu de homosexuali. Experimentul menit să arate toleranță și încurajarea pentru minoritățile sexuale se face pe spinarea unor români, adulți și copii, captivi în jocurile murdare ale ,,dreptului” din Albion. Barbu a pierdut procesul și la CEDO. Își strigă acum disperarea la poarta trimisului Reginei.
Calvarul familiei de emigranți români începe în 2014. În 13 martie, cei doi copii ai cuplului Florin Barbu și Claudia Racolța - Andy, cinci ani și Diana, opt ani - sunt luați de la părinții naturali de către Protecția Copilului. După un șir de procese, prin sentință definitivă, instanța britanică decide în 20 iunie 2016 să-i dea pe cei doi pui de români spre adopție unui cuplu de homosexuali englezi. La proces au fost cu greu acceptați să susțină cauza românilor reprezentanții ambasadei, consulatul pledând pentru un transfer al procesului în România și o încredințare a copiilor spre adopție familiei extinse a părinților naturali. Copiii au fost smulși de lângă părinți după o reclamație a vecinilor pe motiv că aceștia se certau.
Sarabanda proceselor scumpe
Florin Barbu nu a avut o viață ușoară în Anglia. Serviciile pentru emigranții cu copii se dau mai greu; după divorț, lucrurile s-au complicat și mai mult. Ca să plătească circa 10 mii de lire sterline avocatului, a apelat la chetă pe blog. A strâns de la prietenii de pretutindeni mobilizați pe online 7.000 de euro. Ca să-și achite datoriile făcute pentru a merge pe drumul întortocheat al jusțiției din Marea Britanie, a mai plimbat turiștii cu triciclul prin Londra. La proces a fost admis doar în urma insistențelor apărării și a pledoariei senatorului Ben-Oni Ardelean. Și fosta soție se judecă pentru copii cu statul englez, dar nu a avut nici ea câștig de cauză. Florin Barbu și-a pus mari speranțe în procedura de contestare la CEDO, dar decizia nu i-a fost favorabilă. Grevele lui de la Bruxelles, la Parlamentul European și la Strasbourg au dus doar la o mediatizare a cazului. Impresionați de lupta lui Florin au ieșit la proteste alți români care au manifestat pașnic în Anglia, Austria, Spania, Belgia şi România. Părinții, Claudia și Florin, își pot vedea copiii dați în adopție cuplului de gay doar când vor împlini 18 ani.
Un alt caz dramatic este al Andreei Sutton Brădeanu, născută la Deva. Măritată cu un englez, a divorțat după ce soțul s-a dovedit a avea deficiențe grave mentale. Andreea se luptă de ani buni cu autoritățile britanice să-și recupereze dreptul de creștere a celor trei copiii, internați abuziv în instituții de plasament.
Lupta cu Barnevernet, balaurul care răpește copii
Andreea Avramescu și soțul ei de origină spaniolă, Roberto Cruz, sunt victimele sistemului norvegian de protecție a copilului care are ca axă fascistoidul Barnevernet. În România, instituția și-a etalat ororile în cazul familiei Bodnariu. Avramescu-Cruz, un cuplu cu deficiențe de auz și vorbire, au intrat și ei sub teroarea Barnevernet. Cei doi copii ai cuplului de emigranți româno-spaniol au fost ,,confiscați” după ce s-a crezut la grădiniță că au fost bătuți de părinți. Autoritatea de protecție a pierdut procesul cu părinții și a fost obligată să lase copiii în familie. Barnevernet a deschis însă și o acțiune în justiție pentru violență, în urma căreia Andreea și Roberto au fost condamnați la câte cinci luni de închisoare. În plus, pe Andreea, norvegienii au vrut să o expulzeze înainte să intre în custodia copiilor. Ticăloșie dusă la perfecțiune a sistemului judiciar, care dă ajutor material justiției din România prin ,,Programul norvegian”.
Familia Bodnariu a trecut prin calvarul răpirii copiilor de către Barnevernet. Au scăpat din lagărul norvegian cu sprijinul a mii de oameni.
Titus Corlățean propune înființarea unei structuri specializate pentru apărarea familiilor de români de agresiunea răpitorilor de copii