x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie Cum răspunde șeful CSM acuzațiilor că deciziile de joi au fost dictate politic

Cum răspunde șeful CSM acuzațiilor că deciziile de joi au fost dictate politic

de Redacția Jurnalul    |    19 Iun 2026   •   14:45
Cum răspunde șeful CSM acuzațiilor că deciziile de joi au fost dictate politic
Șeful CSM respinge speculațiile privind deciziile de joi

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a răspuns vineri, în emisiunea „Off the record” de pe MEDIAFAX, la întrebarea dacă deciziile luate joi și care privesc oameni politici sunt o concidență sau nu.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii a vorbit despre protestul anunțat de mai multe organizații neguvernamentale pentru vineri în Capitală.

Protestul este anunțat de organizațiile civice „Rezistența”, „Corupția ucide”, „Inițiativa România” și „Asociația MEA”, într-o postare publicată pe Facebook. Potrivit organizatorilor, manifestația ar urma să dureze patru ore.

„România e sub asediu! Când tot sistemul se luptă din răsputeri să nu se schimbe nimic este timpul să ieșim iar în stradă”, au scris organizatorii în descrierea evenimentului.

Liviu Odagiu spune despre acest protest că este „o manifestare permisă de regulile democratice” și că „niciodată Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut nimic împotriva modului și a manifestărilor din spațiu public ale organizațiilor neguvernamentale”.

El adaugă că a citit convocarea la manifestare dar că „nu am înțeles dacă se protestează împotriva a ceva sau pentru a se susține ceva”.

Șeful CSM a fost întrebat dacă ziua de joi i s-a părut o coincidență, după deciziile luate în ceea ce privește PNL-ul, pe Ciprian Ciucu și pe Dominic Fritz.

„Nu intru în asemenea speculații. Două dintre dosarele la care dumneavoastră ați făcut referire mai sunt, cred că, încă pe rol. Un al treilea pare a fi soluționat definitiv și pare a naște în mediul politic divergențe ample. Nu doresc să intru într-o asemenea controversă. Singurul lucru pe care pot să-l afirm cu certitudine este acela că instanțele române sunt instanțe profund europene care în activitatea lor aplică exclusiv regulile de drept și care soluționează și garantează drepturi și libertăți cetățenești. Restul speculațiilor politice nu sunt în domeniul meu și nu vreau să fac niciun fel de considerație”, a spus Liviu Odagiu.

 

Cum explică șeful CSM planul de „subordonare politică” a Justiției

 

Liviu Odagiu susține că dezbaterea privind pensiile magistraților a fost folosită pentru decredibilizarea sistemului judiciar și pregătirea unor modificări legislative controversate.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a declarat la Off the Record pentru Mediafax, că atacurile din ultimul an la adresa sistemului judiciar nu au fost întâmplătoare, ci au făcut parte dintr-o strategie mai amplă de diminuare a încrederii publice în Justiție.

Invitat la „Off the Record”, Odagiu a susținut că hotărârea adoptată de Secția pentru judecători a CSM nu reprezintă o sancțiune, ci un act de apărare a independenței Justiției. „Este o hotărâre declarativă și una de protecție a independenței Justiției. Ea nu conține niciun fel de sancțiuni și nu impune conduite unor persoane”, a afirmat acesta.

Potrivit președintelui CSM, documentul adoptat de Secția pentru judecători urmărește să prezinte contextul în care au avut loc dezbaterile publice privind sistemul judiciar. „Hotărârea surprinde un tablou și arată societății că tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul unui an nu a fost întâmplător”, a declarat Odagiu.

Acesta susține că presiunile asupra Justiției au avut o miză politică. „Tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul unui an de zile nu a fost absolut întâmplător. Nu au fost poziții izolate ale unor persoane sau ale unor oameni politici, ci a fost o acțiune concertată care a urmărit niște scopuri”, a spus președintele CSM.

Liviu Odagiu consideră că discuțiile publice despre pensiile de serviciu ale magistraților au avut un scop diferit de cel declarat. „Toate aceste discuții din perioada pensiilor de serviciu nu erau despre cuantumul pensiei și nu erau nici despre vârsta de pensionare. Ele au avut un singur scop: să decredibilizeze și să coboare nivelul de încredere în Justiție”, a afirmat el.

Potrivit acestuia, obiectivul ar fi fost afectarea imaginii sistemului judiciar. „Scopul a fost coborârea nivelului de încredere în Justiție la un prag peste care să fie suprapuse modificări legislative menite să întărească și să readucă controlul complet al politicului asupra Justiției.”

Odagiu susține că diminuarea încrederii publice ar fi fost urmată de schimbări legislative majore. „Peste acest nivel redus de încredere urma să fie suprapus un pachet de modificări legislative care să întărească și să readucă controlul complet al politicului asupra Justiției”, a declarat acesta.

Liviu Odagiu a criticat mai multe propuneri de modificare a legislației privind organizarea sistemului judiciar.

El a indicat schimbări referitoare la numirea conducerii Inspecției Judiciare, desemnarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, alegerea membrilor CSM și procedurile de promovare a magistraților. „Acel pachet legislativ urmărea exact ceea ce am spus mai devreme: inițierea unui control politic asupra sistemului judiciar și asupra puterii judecătorești”, a declarat Odagiu.

„În momentul în care vrei ca directorii Inspecției Judiciare să fie numiți printr-un comitet din care să facă parte persoane din afara sistemului judiciar și să fie audiați în Parlament, vedem foarte clar direcția în care se dorește mersul,” a mai spus Odagiu.

„În momentul în care propui ca președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție să nu mai fie numit exclusiv de Secția pentru judecători, ci competența să fie împărțită cu ministrul Justiției și cu președintele României, vorbim despre o schimbare fundamentală de paradigmă.”

„Când dorești să schimbi modalitatea de alegere și revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și să introduci un vot universal care poate schimba echilibrele actuale, este legitim să ne întrebăm care este scopul real al acestor modificări.”

„Vedem câteva elemente concrete, și nu doar declarative, prin care factorul politic urmărește efectiv să subordoneze puterea judecătorească.”

Acesta a susținut că instituția pe care o conduce nu putea rămâne pasivă în fața acestor evoluții. „Secția pentru judecători nu putea să stea pasivă și să nu facă nimic. Consiliul Superior al Magistraturii are obligația constituțională de a apăra independența Justiției”, a afirmat Odagiu.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii a argumentat că reacția instituției are la bază prevederile Constituției. „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii”, a declarat acesta.

Odagiu a amintit și rolul constituțional al CSM. „Pe două texte constituționale se sprijină reacția noastră: cel care spune că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii și cel care consacră Consiliul Superior al Magistraturii ca garant al independenței Justiției.”

Potrivit acestuia, intervenția Secției pentru judecători a fost necesară pentru apărarea acestui principiu și pentru semnalarea riscurilor pe care anumite modificări legislative le-ar putea avea asupra independenței sistemului judiciar.

„Lupta anticorupție nu s-a oprit niciodată”. Șeful CSM: Dosarele nu mai sunt spectacol televizat

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii susține că lupta anticorupție nu s-a oprit niciodată și avertizează asupra riscurilor generate de presiunea publică asupra instanțelor.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a criticat ceea ce a numit „justiție populară” și „justiție televizată”, afirmând că judecătorii trebuie să decidă exclusiv pe baza legii și a probelor administrate în dosare. Invitat la „Off the Record”, Odagiu a declarat pentru Mediafax că presiunile publice exercitate asupra instanțelor pot afecta percepția asupra actului de justiție.

„Nu cred că un stat democratic, nu cred că un stat de drept are nevoie de o justiție populară care să dicteze judecătorilor modul în care să interpreteze și să aplice legea”, a afirmat președintele CSM.

Liviu Odagiu a susținut că în spațiul public sunt promovate frecvent interpretări eronate privind soluțiile pronunțate de instanțe. Acesta a oferit exemplul situațiilor în care achitarea este asociată în mod greșit cu prescripția răspunderii penale.

„Să amesteci o soluție de nevinovăție, de achitare, cu o soluție de încetare a procesului penal și să livrezi un narativ public este o mare problemă”, a declarat Odagiu. El a adăugat că, de multe ori, din dezbaterea publică lipsesc informații importante privind recuperarea prejudiciilor.

„Nu se mai spune că instanțele au obligat la plata unor despăgubiri colosale. Întrebarea este cine a mai fost preocupat dacă acele sume au fost recuperate și cum au fost recuperate”, a afirmat președintele CSM.

Întrebat despre relansarea luptei împotriva corupției, Odagiu a respins ideea că activitatea instituțiilor judiciare ar fi fost diminuată în ultimii ani.

„Nu știu dacă vreodată această luptă a încetat să fie purtată sau și-a redus din motoare, cum au afirmat unii și alții. Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat, ci doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a declarat acesta.

Potrivit șefului CSM, diferența față de trecut este legată mai degrabă de modul în care sunt prezentate public anumite dosare.

„Lupta anticorupție a continuat, dar a continuat exclusiv pe bază de fapte și de probe. Nu doar pe o justiție televizată”, a spus Odagiu. „Dacă ne raportăm la lupta anticorupție purtată televizat și uităm să ne raportăm la ce s-a întâmplat cu acele cauze, cu persoanele livrate publicului ca fiind în mod evident vinovate, riscăm să tragem concluzii greșite despre ceea ce înseamnă Justiția.”

El a subliniat că și în prezent sunt pronunțate atât condamnări, cât și achitări, în funcție de probele existente în fiecare cauză. „Și înainte se pronunțau condamnări, și acum se pronunță condamnări. Se pronunță însă și soluții de achitare, atunci când nu există probe suficiente. Asta înseamnă funcționarea normală a Justiției și respectarea legii.”

„Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat. Ea doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a afirmat președintele CSM.

Referindu-se la cazurile de corupție din Justiție, Liviu Odagiu a susținut că existența unor probleme punctuale nu poate fi extrapolată la nivelul întregului sistem. „Justiția își face curățenie. Nu am negat niciodată că există probleme în sistem. Am recunoscut mereu existența unor situații punctuale și ele s-au reflectat inclusiv în hotărâri de sancționare disciplinară”, a declarat el.

Potrivit președintelui CSM, sancțiunile aplicate demonstrează că mecanismele de control funcționează. „În Justiție, ca în orice alt sistem, există probleme. Ceea ce contest este dimensiunea pe care unii au încercat să o atribuie acestor situații, vorbind despre corupție și abuzuri generalizate”, a spus Odagiu.

„Una este să ai două mii de judecători cercetați penal și alta este să ai la finalul anului cinci, șase sau șapte condamnări. Dacă ne uităm în ultimii ani, vedem că numărul persoanelor cercetate și trimise în judecată nu este sensibil diferit de numărul condamnărilor.”

Șeful CSM a fost întrebat dacă un judecător trebuie să manifeste empatie. Răspunsul său a fost categoric. „Da, un judecător trebuie să fie empatic. Empatia este o trăsătură umană. Lipsa empatiei te transformă într-un mic robot și te împiedică să înțelegi dacă un om a greșit o singură dată sau dacă va repeta acea greșeală.”, a afirmat Odagiu.

Acesta a explicat că rolul judecătorului nu este doar de a aplica mecanic legea, ci și de a înțelege contextul uman al fiecărui dosar. „Lipsa empatiei te face să nu vezi dacă un om a făcut o greșeală o singură dată sau dacă o va repeta”, a declarat președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru a ilustra această idee, Odagiu a evocat o lecție pe care o păstra pe peretele biroului său în perioada în care era judecător la Judecătoria Sibiu. „Nu judeca o greșeală ca pe o regulă”, a spus acesta, explicând că actul de justiție trebuie să țină cont de complexitatea fiecărei situații și de faptul că este realizat de oameni, nu de mecanisme automate.

(sursa: Mediafax)

 

 

×