Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ei intenționează să introducă printre profesiile exercitate anterior intrării în magistratură și funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, pentru a fi calculată ca vechime, pentru pensionare din magistratură. Perioada în care un magistrat a activat ca ofițer judiciarist a fost calculată la această vechime până în anul 2019, când au fost modificate, tot de către Parlament, legile justiției.
Concret, este vorba despre modificarea articolului 82 alineat 2 și 86 alineat 1, din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, despre care cei trei inițiatori ai proiectului legislativ în discuție arată că produce discriminări. Astfel, în forma actuală, se prevede că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari sau consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înaintea împlinirii vârstei de 60 de ani, beneficiind de pensia de de serviciu, dacă au o vechime de cel puțin 23 de ani în anumite funcții.
Aceste funcții sunt de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și funcția de judecători CCR, judecător sau procuror financiar ori de consilier la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
Ce prevede actuala formă a legii
Conform legii în vigoare, la calcularea vechimii se iau în considerare și perioadele în care categoriile de mai sus au exercitat și profesia de avocat, de personal de specialitate juridică la fostele arbitraje de stat sau de consilier juridic ori de jurisconsult.
Mai mult, în articolul 86 alineat 1 din Legea 303/2004 se prevede că constituie vechime în magistratură și perioada în care magistrații au activat ca avocat, ca auditor de justiție, grefier, notar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în cadrul Parlamentului, al Guvernului, al Avocatului Poporului, Consiliului Legislativ sau funcția de cadru didactic în învățământul superior juridic acreditat. Niciuna dintre aceste funcții exercitate anterior nu se referă la cea de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice.
Cei trei parlamentari PSD arată că forma actuală a legii „evidențiază o discriminare față de ofițerii de poliție judiciară, considerați egali cu celelalte categorii profesionale la admiterea în magistratură”.
Se invocă tratamentul inegal
„În forma anterioară a Legii 303/2004, înainte de a fi modificată de Legea nr. 242/2018, această categorie era inclusă îl lege. De fapt, este și singura categorie eliminată din lege”, arată inițiatorii proiectului de lege.
Excluderea ofițerilor de poliție judiciară din această categorie este considerată ca un act încalcă prevederile articolului 16 alineat 1 din Constituție, referitor la principiul egalității în drepturi. Conform expunerii de motive, inițial „toți magistrații se află într-o situație de egalitate pentru admiterea în profesie, fiind cerută vechimea de cinci ani în diferite profesii juridice, însă, pe parcursul desfășurării profesiei, legea instituie o prezumție de «necorespundere profesională» a magistraților care anterior au exercitat funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, față de celelalte categorii profesionale asimilate magistraților, anulându-le acestora toate drepturile ce decurg din recunoașterea vechimii în magistratură a perioadei în care au activat și ca ofițeri de poliție”.
Pensia de serviciu în magistratură este de 80 la sută din ultima sumă încasată înainte de pensionare, cu tot cu sporuri
Modificarea propusă este foarte importantă pentru momentul în care un judecător sau procuror aflat în această situație decide să se pensioneze înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani. Conform articolului 82 alineat 1 din Statutul judecătorilor și procurorilor, în forma aflată astăzi în vigoare, „judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție (etc. – n.red.), cu o vechime de cel puțin 25 de ani în aceste funcții se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de o pensie de serviciu în cuantum de 80 la sută din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut, după caz, și de sporurile avute în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării”.
Dacă din cei 25 de ani, ca exemplu, un magistrat a activat timp de 5 ani ca ofițer de poliție judiciară, legea nu îi recunoaște această perioadă ca vechime.
Astfel, spun inițiatorii proiectului de lege, se mai încalcă prevederile articolului 1 alineatele 3 și 5 din Constituție, sub aspectul principiului securității raporturilor juridice.
Proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 9 februarie și s-au solicitat avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social, dar și al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și un punct de vedere din partea Guvernului. Senatul este camera decizională în cazul acestei propuneri legislative.
