Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În forma actuală, procurorii SIIJ, inclusiv cei cu funcții de conducere, care îndeplineau condițiile legale de vechime, experiență, conduită și grad profesional, erau numiți pentru a desfășura anchete asupra judecătorilor și procurorilor, printr-un concurs. Anul trecut, UDMR a depus un amendament la legea de desființare a SIIJ, formulată de Stelian Ion, în sensul ca acești procurori și dosarele lor să fie preluate integral de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, iar numirile să fie făcute de CSM, în urma unui concurs organizat de o comisie special concepută. Noul proiect, anunțat de ministrul Predoiu, elimină aceste filtre, deoarece procurorii care anchetează procurori și judecători sunt numiți doar în baza propunerii făcute de procurorul general al României sau de către șefii parchetelor curților de apel. Astfel, se revine, cumva, la practica anterioară, când un procuror care are în instrumentare un inculpat să-l poată investiga și pe judecătorul care judecă dosarul acelui inculpat.
Proiectul de lege pus în dezbatere publică de către ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, cu privire la modalitatea desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) seamănă cu propunerile făcute, încă de anul trecut, de UDMR, dar nu prea.
În primăvara anului 2021, ex-ministrul USR al Justiției, Stelian Ion, venea cu un proiect de lege de desființare a SIIJ, pur și simplu mutând dosarele în care sunt cercetați procurorii și judecătorii, la DNA și la DIICOT, pe vechiul model patentat pe vremea lui Kovesi. Nicio garanție că abuzurile din acea perioadă nu vor fi reluate. După ce a trecut de Camera Deputaților, în ciuda avizelor negative ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și CSM, dar și a pozițiilor adverse ale asociațiilor profesionale, legea lui Stelian Ion a ajuns la Senat. Aici, însă, senatorul UDMR Csaszar Karoly Zsolt, a depus un amendament, cu mai multe puncte, prin care făcea cât de cât rezonabilă desființarea SIIJ, prin înființarea unei noi structuri specializate la nivelul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General. Deși, la prima vedere, noul proiect de lege propus de Cătălin Predoiu ar merge pe aceeași idee, există nuanțe care, prcatic, anulează intenția celor de la UDMR de a impune garanții privitoare la o reală independență a judecătorului, o anchetă independentă în cazul săvârșirii de infracțiuni de către magistrați, anchetă care să fie făcută fără control politic sau asimilat acestuia.
Actualii investigatori de la SIIJ se întorc la parchetele de unde au venit
Astfel, un prim punct al amendamentului senatorului UDMR era acela că posturile aflate în schema de funcții și de personal ale Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, la data intrării în vigoare a legii de desființare, rămân în schemas Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite Secției de Urmărire Penală și Criminalistică.
Potrivit noului proiect de lege de desființare a SIIJ, inițiat, la finalul săptămânii trecute, de către ministrul Cătălin Predoiu, aceste posturi aflate în schema SIIJ rămân în schema Parchetului General, fiind distribuite, însă, „în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete care preiau competența SIIJ, în funcție de necesități”. Deci nu se înființează nicio structură nouă specializată pe infracțiunile magistraților, care să înlocuiască SIIJ. Astfel, în proiectul lui Predoiu scrie că procurorii din cadrul SIIJ, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat pe perioada desfășurării activității în cadrul SIIJ. Iar, de la data revenirii la parchetele de unde provin ori la parchetele unde au promovat, acești procurori își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau cele obținute ca urmare a promovării.
În amendamentul senatorului Csaszar Karoly Zsolt se prevedea, însă, că, în funcție de nivelul de activitate, numărul de procurori al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică poate fi modificat, prin Ordin al procurorului general, cu avizul conform (obligatoriu) al Plenului CSM. În proiectul lui Predoiu, însă, numărul maxim de posturi din cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică desemnate după desființarea SIIJ va fi de 12.
De la o Secție independentă, la PÎCCJ sau la parchetele curților de apel
O altă diferență majoră între modul în care părea să se fi înțeles cum trebuie să se facă desființarea SIIJ și cum propune Cătălin Predoiu se referă la faptul că UDMR propunea ca, de la data intrării în vigoare a legii de desființare, sunt de competența Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de către cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Citește pe Antena3.ro
În proiectul lui Predoiu, sunt de competența Secției de Urmărire Penală și Criminalistică infracțiunile săvârșite doar de membrii CSM, de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorii de la Parchetul General, de judecătorii de la curțile de apel și de la Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe.
În ceea ce privește infracțiunile săvârșite de de judecătorii de la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunal, tribunale militare și de către procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă acestea, intră în competența parchetelor de pe lângă curțile de apel.
Se înființează funcția de superprocuror special. Fără concurs, prin selecție
În amendamentele aflate la Senat, UDMR propunea ca, pentru anchetarea infracțiunilor aflate, acum, în competența SIIJ, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică (SUP) să fie încadrată cu procurori, prin ordin al procurorului general, cu avizul conform al Plenului CSM. Iar, pentru a putea fi încadrați în cadrul SUP, procurorii ar trebui să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, să nu fi fost cercetați disciplinar, să aibă cel puțin grad de parchet de pe lângă curtea de apel, o vechime de cel puțin zece ani în funcția de judecător sau procuror și să fi fost admiși de către o comisie constituită în acest scop.
Proiectul Ministerului Justiției preia parțial aceste prevederi. Spre exemplu, pentru procurorii care urmează să ancheteze cauze aflate azi în competența SIIJ, preluate la Parchetul General după desființare, se prevede că aceștia sunt anume desemnați de către Plenul CSM, la propunerea procurorului general al României. Iar, pentru infracțiunile preluate de parchetele de pe lângă curțile de apel, urmărirea penală va fi efectuată de procurori anume desemnați de către Plenul CSM, la propunerea șefilor acestor parchete.
Procedura gândită de Ministerul Justiției este sensul că procurorul general selectează procurorii care urmează a fi propuși în vederea desemnării de către Plenul CSM pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile de competența PÎCCJ. Aceeași procedură și pentru Parchetele de pe lângă curțile de apel. Cu alte cuvinte, nu un procuror care îndeplinește criteriile se poate înscrie la un concurs în fața CSM, el trebuie să fie agreat de către șeful instituției unde lucrează.
Amendamentul UDMR, făcut praf
Revenind la formula UDMR, amendamentul acestora mai prevedea că procurorii sunt desemnați de o comisie de concurs. Aceasta ar fi trebuit să fie numită prin ordin al procurorului general și să fie formată din doi procurori de la Parchetul General, propuși de procurorul general, din doi procurori de la Inspecția Judiciară, desemnați de către Plenul CSM, precum și dintr-un judecător din cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM).
Ei bine, în actul normativ prezentat de Cătălin Predoiu, la finalul săptămânii trecute, se prevede că lista procurorilor care îndeplinesc condițiile se transmite de către procurorul general Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și este însoțită de propunerea motivată a acestuia pentru desemnarea de către Plenul CSM a unuia sau mai multor procurori, precum și de toate documentele necesare.
În varianta Guvernului, Plenul CSM desemnează sau nu procurorii care urmează să facă urmărirea penală în cauzele care, până acum, erau de competența SIIJ, pronunțându-se motivate asupra propunerilor formulate de către procurorul general, în 30 de zile de la primirea acestora. La fel ar trebui să se întâmple și în cazul respingerii. Mai mult, în procedura de desemnare, doar dacă apreciază necesar, Plenul CSM poate să invite procurorii propuși, în vederea susținerii unui interviu.
De altfel, pentru procurorii cu funcții de conducere care îndeplinesc atribuțiile de procuror ierarhic superior celui anume desemnat în acest sens, nu mai este necesară toată această procedură.
Iar lucrurile nu se opresc aici. În proiectul lui Cătălin Predoiu, se reintroduce practica „noi centrăm, noi dămn cu capul”. Mai exact, se precizează, într-unul dintre articolele actului normativ propus, că la judecarea cauzelor instrumentate de procurorii desemnați în maniera descrisă mai sus de către Plenul CSM, la propunerea procurorului general al României sau la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, precum și la soluționarea plângerilor/ contestațiilor sau a altor cereri formulate în respectivele cauze, „participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele competente pe rolul cărora se află”.
Avocații critică noul proiect de lege. Juriști vorbesc despre anularea securității juridice
Mai mulți avocați critică modul în care este gândită desființarea SIIJ, prin noul proiect de lege anunțat de ministrul Cătălin Predoiu. Spre exemplu, avocata Elena Radu arată că acest nou proiect de lege „aruncă pe Apa Sâmbetei independența și imparțialitatea judecătorilor și implicit dreptul la un proces echitabil”.
Elena Radu este de părere că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție avea noima de a garanta că procurorul care anchetează un judecător nu cercetează și politicianul, omul de afaceri sau omul de rând pe care îl judeca respectivul judecător. Mai mult, prin înființarea SIIJ, procurorul care efectua cercetarea penală nu reprezenta și cazul în instanță. Astfel, exista un prim filtru imparțial și obiectiv cu privire la rechizitoriu și la acuzația penală. „Noul proiect de lege de desființare a SIIJ elimină toate aceste garanții. Practic, mută frâiele de manipulare a judecătorilor, din mâna DNA, în mâna noilor procurori special desemnați. Când ajungi în fața instanței de judecată, ar trebui să te judece după lege și după probele din dosar, nu după cum îi dictează judecătorului unul sau altul. (…) Un proces echitabil înseamnă, printre altele, să conteze și apărarea ta, nu să vorbești la stele și să nu te bage nimeni în seamă. Oricum, nu va mai exista securitate juridică pentru niciun cetățean”, concluzionează avocata Elena Radu.
La rândul său, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, arată că ministrul Cătălin Predoiu anunță desființarea SIIJ după standardele cerute până acum de UDMR. „Dosarele privind infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cele de corupție, vor fi instrumentate de parchetele de pe lângă curțile de apel și Parchetul General, în funcție de nivelul de instanță/ parchet pe care îl are magistratul respectiv. Este o struțo-cămilă, sistemul acesta al procurorilor anume desemnați la fiecare parchet de pe lângă curțile de apel existând și până la înființarea DNA”, precizează acesta.
