Uniunea Europeană(UE) nu mai vrea copii săraci. În UE trăiesc peste 100 de milioane de copii şi tineri cu vârste între 0-18 ani. Cel puţin 20 de milioane din aceştia sunt expuşi riscului de a trăi în sărăcie, conform datelor Comisiei Europene. În condiţiile crizei economice pe care o traversăm, numărul celor expuşi riscului de a trăi în sărăcie este chiar mai mare, se arată în comunicatul oficial.
În perioada 2-3 septembrie se desfăşoară la Marche-en-Famenne, Belgia, o Conferinţă Europeană privind sărăcia şi bunăstarea în rândul copiilor. Organizată în comun de Preşedinţia belgiană a UE şi Comisia Europeană, această conferinţă va reuni aproximativ 300 de participanţi din cadrul administraţiilor naţionale, instituţiilor europene, mediului universitar, mediului de afaceri, precum şi persoane şi organizaţii interesate din Belgia şi din alte state ale UE. Scopul evenimentului este reprezentat de accelerarea procesului politic orientat spre lansarea unei iniţiative a Comisiei Europene (Recomandare) pentru abordarea problemei sărăciei în rândul copiilor şi promovarea bunăstării acestora."Diminuarea alocaţiilor pentru persoanele cu venituri mici şi a alocaţiilor pentru copii, reducerile bugetare care afectează învăţământul, sănătatea, protecţia copiilor şi dezvoltarea regională, afectează în mod grav bunăstarea acestui grup de populaţie vulnerabil."
Subiectul sărăcie nu este nou pe agenda celor de la Bruxelles. În iunie s-a desfăşurat cea de a noua "Reuniune la nivel european a persoanelor în situaţie de sărăcie". Ocazie pentru a fi prezentate statistici înfiorătoare: 84 de milioane de cetăţeni ai UE, aproximativ 16% din populaţia europeană, trăiesc sub pragul sărăciei. Iar din Eurobarometrul sărăciei dat publicităţii în aceeaşi perioadă reieşea că 65% dintre români au resimţit puternic sărăcia în ultimul an, 70% din respondenţii din România au declarat că aşteaptă ca situaţia financiară a gospodăriei lor să se deterioreze, mulţi dintre ei nu-şi mai puteau plăti facturile curente, mulţi se temeau că vor rămâne fără loc de muncă şi nici nu aveau speranţa că-şi vor mai găsi vreunul prea curând. Iar cercetarea fusese făcută înainte de "marile tăieri" din salarii şi de perioadele în care s-au făcut disponibilizări masive în sistemul bugetar, dar şi în alte medii din România. Aceleaşi temeri şi probleme se regăseau şi în rândul celorlalţi cetăţeni ai UE, în procente variabile, dar nu îmbucurătoare.
Conferinţa de la Marche-en-Famenne va aborda trei preocupări principale: "cum să ne asigurăm că toţi copiii pot creşte în familii care dispun de resurse adecvate pentru a le satisface necesităţile esenţiale; cum să ne asigurăm că toţi copiii, în perioada de creştere, beneficiază de accesul la servicii şi oportunităţi care le vor spori bunăstarea prezentă şi viitoare; cum să ne promovăm participarea activă a copiilor şi a tinerilor la deciziile care îi afectează."
Documentul de fundamentare şi documentele create ca rezultat al discuţiilor purtate în cadrul conferinţei vor fi folosite în lucrările Comisiei Europene pentru întocmirea Recomandării privind rezolvarea problemei sărăciei în rândul copiilor şi promovarea bunăstării acestora.
Preşedinţia belgiană a UE a ales lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor ca fiind una din priorităţile sale fundamentale, mai ales că anul 2010 a fost desemnat "Anul European pentru combaterea sărăciei şi a excluderii sociale" în UE.
Să sperăm că această întâlnire va reuşi să găsească soluţii pentru ca toţi copiii din Uniune să ducă o viaţă normală, dar atâta vreme cât sărăcia strânge laţul în jurul gâtului părinţilor lor rămâne de văzut cum vor avea progeniturile săracilor şanse egale cu cele ale europenilor mai puţin loviţi de criza economică.