Aparitie TV - Dezvaluiri din infern

Marie-Jeanne Ion si Sorin Miscoci au povestit aseara cosmarul celor 55 de zile de captivitate.

Ziaristii au dezvaluit povestea celor 55 de zile

MARTURII. Aseara, Marie- Jeanne Ion si Sorin Miscoci au rememorat cele 55 de zile de cosmar petrecute in captivitate in Irak

Marie-Jeanne Ion si Sorin Miscoci au prezentat ieri seara intr-o emisiune speciala la Prima TV, pentru prima data povestea detaliata a rapirii lor, a groaznicelor momente de detentie si a modului in care au ajuns in Irak.

Momentul rapirii, seara zilei de 28 martie 2005. Jurnalistii impreuna cu Mohamad Munaf se indreptau spre hotelul unde erau cazati. Mersesera toti patru pentru un articol pe care Ovidiu voia sa-l scrie. "Ovidiu a iesit in zece minute, a urcat in masina si am plecat. Am iesit pe o strada principala, Munaf conducea si nu mai stia foarte bine drumurile", spune Marie-Jeanne Ion. Sorin Miscoci isi aminteste ca "la un moment dat drumul a fost blocat de o coloana foarte mare de masini. In momentul acela am oprit, dupa care am intors masina.

RAPIREA. Am mai facut cativa zeci de metri, dupa care ne-a depasit o masina alba, mare, pe partea stanga, a claxonat si s-a auzit un fel de sirena. Ne-a blocat efectiv drumul. S-a dat jos cel din dreapta, avea un kalasnikov si a venit spre noi", povesteste Sorin. Cei doi isi mai amintesc ca erau mai multe persoane inarmate care urlau la ei in araba si care i-au scos din masina.

Pe Sorin Miscoci l-au aruncat primul in portbagaj, imediat a urmat Ovidiu. Marie-Jeanne a fost pusa pe bancheta din spate a masinii. "Eu am ramas cu telefonul in mana, pentru ca tocmai primisem un mesaj de la cineva din Ambasada. Mi-au spus doar "sleep", moment in care m-am culcat pe o parte. Imediat dupa ce am urcat am dat mesajul. Incercam sa vorbesc cu ei, dar nu cred ca stiau engleza", zice Marie- Jeanne.

Rapitorii i-au luat telefonul ziaristei in momentul in care s-au auzit beep-urile care confirmau ca mesajul a fost trimis. Pentru a inlatura orice suspiciune, jurnalista a demonstrat aseara ca poate trimite un mesaj similar in doar cateva secunde.

PRIMA "CELULA". Cei doi povestesc ca au fost dusi prima data intr-o casa si bagati intr-o camera in care era intuneric. "Au venit sa ne controleze, iar Munaf era foarte speriat pentru ca avea pasaport american. Ne gandeam unde sa-l bagam. In acea seara cand au aflat de la televizor ca eu am spus ca am fost rapiti, au venit si au spus ca imi taie gatul. Erau foarte nervosi, dar nu ne-au batut. Munaf a lasat capul in jos si a inceput ca planga. I-am spus "Salveaza-ma, zi-le ca nu le-am spus eu". Munaf le-a transmis ca aveam deja telefonul deschis si o intelegere cu redactia sa ne sune din ora in ora. Asa s-au mai calmat", sustine Marie-Jeanne. A urmat prima inregistrare de care jurnalistii isi amintesc cu spaima pentru ca rapitorii erau extrem de nervosi. Aflasera de o pretinsa rascumparare ceruta in Romania, iar la inregistrare i-au cerut ziaristei sa nege cererea.

ELIBERAREA. Dupa patru zile i-au mutat intr-o noua locatie, unde a fost mult mai rau. A doua inregistrare, cea in care se cerea retragerea trupelor romanesti din Irak a fost filmata, cred cei doi, pe 18 sau 19 aprilie si a fost difuzata de Al-Jazeera la 22 aprilie. Dupa 55 de zile de cosmar a venit neasteptata eliberare, la 22 mai, exact asa cum a anuntat Palatul Cotroceni. "Ne-au imbracat din cap pana in picioare cu haine noi. Ne-au dat bijuteriile, naframa, actele. Ni s-a parut ca se bucura pentru ca plecam. Cand am ajuns la ambasada Romaniei plangeam, eram transpirati. Eram intr-un fel in stare de soc pentru ca ne-am asteptat la orice", sustine Marie-Jeanne. Sorin isi aminteste inclusiv despre teama lor de a nu fi vanduti in acea dimineata. Amandoi, ca si Ovidiu Ohanesian de altfel, sustin ca in cele 55 de zile s-au aflat la aceeasi grupare de rapitori.

Cei doi asteapta acum ca ancheta autoritatilor sa le spuna cine i-a rapit. Acum, Marie-Jeanne si Sorin regreta cel mai tare ca si-au chinuit parintii si colegii. "Stiu ce este in mintea oricarui jurnalist "Mie nu mi se poate intampla". Ei bine, se poate intampla. Inainte sa plecati intr-o zona de razboi va rog sa ma sunati, ne intalnim la o bere sa povestim macar cinci minute. Imi place sa cred ca o sa va conving sa nu mai plecati", a incheiat Sorin.

CONDITIILE DE "DETENTIE" ALE JURNALISTILOR

Marie-Jeanne Ion si Sorin Miscoci isi amintesc cele 55 de zile cat au fost tinuti ostatici. Total lipsiti de legaturi cu exteriorul, captivii au invatat sa perceapa orice mica schimbare din comportamentul rapitorilor. "Aveau reguli de puscarie pe care ni le-au comunicat de la inceput. Eram legati la ochi tot timpul. Puteai sa te dezlegi pe riscul tau. Nu aveam voie sa vorbim pentru ca ne-au spus ca suntem monitorizati", povesteste ziarista. Pe langa momentul dramatic in care Sorin a fost imbracat in camasa mortii, ostaticii au trait si alte momente critice. "Era sa murim odata sufocati. Nu mai aveam aer. Erau in jur de 40 grade si foarte multa umezeala", zice Sorin. Daca primeau o bucata de paine in plus, sau daca barbatii erau lasati sa mearga la toaleta insemna ca se intamplase ceva bun. Chiar si sandwich-ul pe care il primeau avea o semnificatie. "Ne rugam la Dumnezeu ca in momentul in care vom fi omorati sa fim intrebati despre ultima dorinta. Voiam sa nu ni se taie gatul ci sa fim impuscati in cap", a mai spus Sorin.

OFERTA

Marie-Jeanne Ion a povestit ieri si despre cum a ajuns sa plece in Irak. Ziarista spune ca inainte cu 10 zile de plecare a primit un telefon de la Omar Hayssam. Il cunostea pe acesta de cativa ani dintr-o delegatie oficiala organizata in Tunisia si Algeria. "Omar mi-a spus ca un prieten de-al lui vrea sa faca aceasta deplasare in Irak. M-a intrebat daca este cineva interesat si i-am zis ca ma intereseaza chiar pe mine", spune Marie-Jeanne. S-au intalnit cu Munaf care i s-a parut un om serios si care le-a oferit posibilitatea de a vorbi cu premierul irakian, Alawy. Jurnalista spune ca nu stie cum a fost contactat ziaristul de la Romania Libera, Ovidiu Ohanesian. "Ei si-au asumat responsabilitatea protectiei noastre. Hotelul in care am fost cazati parea sigur si chiar am fost supusi unui control antitero", a mai adaugat Marie-Jeanne. Despre relatia cu Omar Hayssam Marie-Jeanne sustine ca acesta a ajutat-o doar cand si-a schimbat masina, dar ca nu aveau nici macar o relatie de amicitie.

Declaratie-soc!

Fratele si cumnatul lui Mohamad Munaf sustin ca Marie-Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian si Sorin Miscoci ar fi fost de acord sa fie rapiti. Cele doua declaratii, a caror credibilitate ramane sub semnul intrebarii, au fost date la Bagdad la 21 mai, cu o zi inainte de anuntarea eliberarii ziaristilor. Fratele lui Munaf, Yoossef, si cumnatul sau, Ibrahim, au sustinut in fata anchetatorilor ca stiau de rapire tocmai de la ghidul celor trei jurnalisti si ruda lor, Mohamad Munaf. Acesta le-ar fi spus ca planul luarii de ostatici a fost aprobat chiar de cei care urmau sa devina victime, au declarat pentru Jurnalul National surse judiciare. Yoossef si Ibrahim au declarat ca acesta a fost modul in care Mohamad i-a convins sa se implice in "joaca de-a rapirea". Varianta prezentata de ei ramane insa discutabila pentru simplul motiv ca o astfel de poveste i-ar scoate, oarecum, basma curata.

FRATELE LUI MUNAF

Al-Amin Yoossef, fratele lui Mohamad Munaf: "(...) I-am cunoscut pe cei trei ziaristi romani. Din cate am perceput din comportamentul lor, al ziaristilor, am simtit ca si ei stiau ca vor face parte din jocul rapirii, dar nu sunt sigur de aceasta, e o simpla supozitie. Astfel, Munaf mi-a spus ca primii care vor avea de castigat din rapire vor fi ziaristii, care vor deveni faimosi. Nu au acceptat paza, desi li s-a propus cand s-a pus problema plecarii lor la Fallujah. Eu le-am spus ca sunt 99% sanse sa nu se mai intoarca, dar au raspuns ca nu conteaza."

CUMNATUL LUI MUNAF

Al-Giuburi Ibrahim, cumnatul lui Mohamad Munaf: "(...) L-am intrebat pe Munaf cum vor suporta jurnalistii rapirea, la care acesta mi-a spus ca jurnalistii cunosc inca dinainte de plecarea din Romania despre faptul ca vor fi rapiti. Mohamad Munaf mi-a spus ca s-a inteles cu Omar Hayssam in privinta rapirii jurnalistilor in Irak, iar in timpul discutiilor pe care Omar Hayssam le-a avut cu jurnalistii le-a prezentat acestora riscul deplasarii lor si posibilitatea rapirii. Ei si-au asumat riscul chiar semnand un act in acest sens. Dupa aceasta introducere, Hayssam le-a propus sa fie rapiti, lucru cu care acestia au fost de acord, afirmand ca vor deveni celebri. Nu pot preciza daca toti cei trei jurnalisti au fost de acord cu aceasta propunere sau numai doi dintre ei. La inceput am refuzat sa fiu implicat in rapire, in ciuda insistentelor repetate ale lui Munaf. "