Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proba orală de limba română de bacalaureat a vizat comentarea de texte la prima vedere, literare şi non-literare, practică uzuală în urmă cu 30 de ani când elevii nu învăţau mecanic, dar examenul din ultimele trei zile a arătat că după 12 ani de şcoală doar 60% din liceeni pot argumenta un paragraf.
Rezultatele parţiale la proba de evaluare a competenţelor de comunicare orală la limba şi literatura română arată că după 12, respectiv 13 ani de şcoală, aproape 60% dintre tineri, adică 123.683, au obţinut rezultatul maxim şi certificatul de utilizator experimentat.Aceştia au capacitatea de a citi corect şi cursiv, conştient şi expresiv un text la prima vedere. Totodată, ei pot sintetiza mesajul global al unui astfel de text şi pot explica aspecte implicite ale acestuia.
Mai mult, tinerii fac dovada că pot susţine argumentat un punct de vedere, că pot costrui un discurs şi că că îl pot adapta la interlocutori şi la scopul comunicării, folosind adecvat mijloacele de comunicare. Cu alte cuvinte, aproape 124.000 de tineri utilizează corect, adecvat şi nuanţat limba literară.
Tot parţialele anunţate de către Ministerul Educaţiei arată că mai sunt peste 67.000 de candidaţi care au primit certificat de utilizator avansat şi aproape 28.000 pe cel de utilizator mediu, ceea ce demonstrează că şi aceştia ştiu să citescă corect, cursiv şi coerent, dar avansaţii pot formula clar şi coerent ideile textului, iar cei cu nivel mediu pot doar identifica ideile din text.
Astfel, utilizatorul de nivel mediu exprimă un punct de vedere personal legat de text, cel avansat susţine acest punct de vedere. Discursul şi-l alcătuieşte fiecare după posibilităţi, dar indiferent de bogăţia sau sărăcia vocabularului şi de coerenţa ideilor exprimate, toţi candidaţii trebuie să utilizeze corect limba literară.
Textele la prima vedere au fost literare şi non literare. Astfel, un candidat s-a putut afla în faţa unui text de Mircea Eliade - "Noaptea de Sânziene", Liviu Rusu-Studiu introductiv la volumul "Critice" de Titu Maiorescu, Andrei Pleşu-Scurt - comentariu la Herta Muler, în "Dilema Veche", Răzvan Excarhu - "Viaţa e o magazie", în Evenimentul Zilei, Melania Mandas Vergu - "Cât timp petrece generaţia Google pe internet", în "Gândul", Liviu Rebreanu - "Ion", dar şi articolul 32 din Constituţia României - "Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale", precum şi a numeroase alte texte din toate domeniile, de la ştiinţă la memorialistică.
Prin acest tip de evaluare, Ministerul Educaţiei urmăreşte să se asigure că, după 12 ani de şcoală, tinerii se pot exprima corect, clar şi coerent în limba română, că au capacitatea de a înţelege şi chiar de a realiza mesaje orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare. Şi aceasta, cu atât mai mult cu cât tinerii nu pot ajunge la facultate sau chiar să termine o instituţie de învăţământ superior fără să poată comunica în limba română.
