Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Sănătății și STS urmează să implementeze o aplicație informatică prin care autoritățile medicale, dar și administrația locală să poată monitoriza cazurile de infectări cu COVID-19. Cel puțin așa a lăsat, ieri, noul primar al Capitalei, Nicușor Dan, să se înțeleagă, argumentând că, în acest fel, la nivelul Bucureștiului se poate identifica geografic rata de răspândire a virusului. Planul însă se lovește de două decizii ale CCR, care a declarat neconstituționale două legi „Big Brother”, prin care se dorea stocarea și accesarea, fără mandat de la judecător, a unor informații cu caracter personal. Însuși premierul Ludovic Orban a recunoscut că un astfel de sistem este imposibil de implementat, din punct de vedere legal, fără acordul pacienților.
Disputa a plecat de la anunțul făcut, ieri, de Nicușor Dan, care a precizat că Ministerul Sănătății urmează să implementeze un sistem informatic dezvoltat de STS, pentru monitorizarea, la nivelul Capitalei, a bolnavilor de COVID-19, inclusiv distribuția cazurilor la nivelul Bucureștiului. Aplicația respectivă ar trebui să fie instalată pe telefonul mobil de fiecare pacient depistat pozitiv, datele să fie încărcate într-un sistem care să fie, ulterior, accesat de autoritățile publice îndrituite cu luarea unor măsuri de carantinare a zonelor unde incidența cazurilor depășește un anumit indice. „Dacă în urma acestui sistem o să vedem străzi sau aglomerare pe mai multe străzi putem să luăm această decizie de carantinare locală. Eu cred că putem să luăm măsura, pentru că avem un efectiv de 1.500 de oameni alocați pentru această chestiune pe tot ce înseamnă ordine publică”, a adăugat Dan.
Două legi cu sens similar au picat la CCR
Din punct de vedere juridic însă, un asemenea mecanism de monitorizare este ilegal și neconstituțional, în România, în lipsa unui acord din partea pacienților. Sistemul are la bază același principiu ca și cele două legi „Big Brother” care trebuiau implementate și care au picat însă la Curtea Constituțională, pe motiv că încălcau dreptul la viață privată, la secretul corespondenței și la libertatea de exprimare. Pe de o parte, pentru că datele medicale urmează să fie urcate într-un sistem la care să aibă acces alte autorități, fără mandat de la judecător, și, pe de altă parte, fiind vorba despre stocarea unor date cu caracter personal.
Prima lege „Big Brother”, Legea 298/2008, a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr.1258 din 8 octombrie 2009, iar a doua, Legea nr. 82/2012, ar permis accesul serviciilor de informații, fără mandat judecătoresc, la datele stocate și a extins sfera infracțiunilor pentru care se puteau accesa datele. Și aceasta a fost respinsă.
Citește pe Antena3.ro
În UE nu se practică o astfel de monitorizare
Premierul Ludovic Orban a recunoscut, la rândul său, că este imposibil de instituit un astfel de mecanism în România. „Știți foarte bine că aceste sisteme sunt foarte contestate. Ele au fost aplicate în unele țări, mai puțin în Uniunea Europeană. Presupune un acord din partea fiecărui pacient să își instaleze aplicația, iar dacă un cetățean nu vrea să instaleze aplicația, nu avem nicio posibilitate legală de a-l determinat să o facă”. Șeful Executivului arată că „DSP emite ordine de izolare sau de carantinare la domiciliu. Ele se duc la Evidența Populației. Ministerul de Interne are obligația de a verifica periodic respectarea deciziilor luate de DSP de izolare sau carantinare”.
Aplicația nu poate fi instalată pe telefon fără consimțământul prezumtivilor pacienți
