Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comasarea Institutului de urgenţă pentru boli cardiovasculare 'prof. dr. C. C. Iliescu' cu Institutul Clinic Fundeni va produce un dezastru managerial pentru ambele instituţii, a declarat, joi, managerul institutului ''C. C. Iliescu'', conf. dr. Şerban Bubenek.
Potrivit angajaţilor Institutului 'C. C. Iliescu', lipsa unui proces de evaluare a unităţilor care urmează să fie comasate face de neacceptat acest proces de comasare.
''Comasarea institutului nostru cu Institutul Clinic Fundeni - o unitate sanitară care nu are specific de urgenţă şi care are performanţe medicale absolut extraordinare, dar neperformant economic şi cu rezultate manageriale submediocre - va produce un dezastru managerial pentru ambele instituţii, dublat de desfiinţarea asistenţei de urgenţă cardiovasculară atât medicală, cât mai ales chirurgicală pentru cord şi vase, pentru pacienţii români'', a precizat conf. dr. Şerban Bubenek, cu prilejul prezentării bilanţului activităţii unităţii medicale pe anul 2010.
El a subliniat că internările de urgenţă reprezintă 25 - 30% din totalul internărilor, 35% în cardiologie, 25% în chirurgia cardiacă, 20% în chirurgia vasculară.
''Institutul nu are nicio datorie pentru anul trecut, dimpotrivă Casa Naţională ar avea la institut, şi alocă pentru salarii aproximativ 30% şi nu 70% cum este indicat'', a spus conf. dr. Bubenek.
Medicul a adăugat că acest institut rezolvă peste 60% dintre urgenţele chirurgicale cardiace la nivel naţional, peste 50% dintre urgenţele chirurgicale vasculare majore la nivel naţional, iar în Capitală asigură programul pentru infarct miocardic acut cu toate urgenţele două zile pe săptămână - marţi şi sâmbătă.
Managerul institutului a explicat că ar fi trebuit să existe nişte criterii de evaluare, dar acestea se fac în ani şi ''până acum nimeni nu a reuşit sau nu a dorit să le facă''.
'Reorganizarea spitalelor porneşte de la un principiu corect, necesitatea reducerii ponderii cheltuielilor spitaliceşti din totalul cheltuielilor pentru sănătate, unul dintre instrumente fiind reducerea numărului de spitale şi restructurarea celor neperformante economic, dar nu este cazul institutului, care este situat pe unul dintre primele trei locuri ca performanţă şi care, deşi nu şi-a primit toţi banii în 2010, şi-a desfăşurat în bune condiţii activitatea, apelând însă la fondul de dezvoltare în sumă de un milion de euro', a spus conf. dr. Şerban Bubenek.
Potrivit acestuia, sistemul medical este mult subfinanţat şi pentru a avea nişte criterii corecte se impun mai mulţi bani, conf. dr. Bubenek susţinând că ar trebui alocaţi 6 miliarde de lei în loc de 3,4 miliarde, adică aproximativ 5% din PIB.
''Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit să analizeze costurile, să stabilească nişte tarife şi după aceea să facă o comasare în funcţie de aceste rezultate'', a opinat managerul institutului, adăugând că această problemă iese din competenţa ministrului Sănătăţii şi trebuie analizată de Guvern, în condiţiile în care 60% dintre bolnavii din ţară sunt afectaţi de boli cardiovasculare.
La rândul său, conf. dr. Vlad Iliescu consideră că desfiinţarea celor două institute - cel de la Bucureşti şi cel de la Târgu Mureş - distruge reţeaua pentru asistenţa din domeniul cardiologiei şi chirurgiei cardiace.
Prin comparaţie cu alte ţări în România, cardiologia ca specialitate separată s-a conturat devreme, creându-se o reţea de primă mărime în Europa, iar un rol determinant l-a avut Instituţia Ascar (asistenţa cardiacilor). În decizia de înfiinţare a acestei instituţii se spunea că scopul ei este de a depista, de a examina şi de a trata afecţiunile cardiovasculare în mediul asiguraţilor şi de a forma în rândul medicilor specialişti în cardiologie.
Dr. Vlad Iliescu a subliniat că reţeaua naţională de cardiologie are şi rolul de pregătire a cadrelor de specialitate, competenţa câştigată în specialitate a adus o notorietate acestei instituţii, medicul referindu-se şi la faptul că în anii '70 s-a produs prima desfiinţare a institutului, pentru ca apoi să se reînfiinţeze după 1989.
'Nu putem deci să asistăm astăzi impasibili la a doua desfiinţare a unei instituţii de prestigiu unic în peisajul românesc. În plus, are şi o importanţă de siguranţă naţională, prin desfiinţare, starea de sănătate a populaţiei se va deteriora şi mai mult, având în vedere faptul că un procent foarte mare de afecţiuni cardiace - 60% - afectează populaţia', a apreciat dr. Vlad Iliescu.
Conducerea institutului a înaintat un memoriu Ministerului Sănătăţii şi Guvernului şi aşteaptă un răspuns cu argumente.
