Popularul actor de comedie şi de revistă Horia Şerbănescu a părăsit această lume, la vârsta de 86 de ani. Aşa cum ne spunea Alexandru Arşinel, directorul Teatrului „Constantin Tănase", Horia Şerbănescu a fost unul dintre cei mai mari artişti ai Teatrului de Revistă, "care se confundă cu istoria acestui gen".
"A fost unul dintre stâlpii Teatrului de Revistă, un om de o inteligenţă şi de un spirit ieşit din comun, un actor cu un umor subţire, actor care nu de puţine ori a jucat atât pe scena Teatrului "Constantin Tănase", pe scena Naţionalului, cât şi în multe din filmele epocii trecute. Alături de Radu Zaharescu a făcut unul dintre cele mai celebre cupluri, descreţându-ne fruntea la "Tănase", la Televiziune sau în ediţiile emisiunii "Unda veselă" a lui de Ion Vova, la Radio", a spus pentru Jurnalul Naţional Alexandru Arşinel.
Umoristul Dan Mihăescu scrie, la aflarea tristei veşti: „Dacă diseară ne vom uita spre cer, este posibil să fi ajuns deja acolo, transformat într-o stea, cel care a fost un prinţ al umorului românesc, un comedian fascinant, un om dintre cei mai buni pe care i-a avut acest pământ neliniştit. Un artist înţelept care ne-a învăţat că pentru a trăi mult, trebuie să murim de râs în fiecare zi. Şi el a fost unul dintre cei mai mari furnizori de voie bună, pentru neamul nostru. Actor de teatru, de radio, de film, de televiziune, Horia Şerbănescu a fost dotat cu toate calităţile excepţionale, care nasc vedete autentice. Talentat, generos, iubind cu patimă viaţa şi oamenii din viaţa sa. Cu o nativă şi necontenită vocaţie a prieteniei. Mutându-se în eternitate, pe noi ne-a lăsat mai săraci, lipsindu-ne pentru totdeauna hazul său generos şi inconfundabil. Te vom căuta mereu, Horică, printre constelaţiile cu marii comici din fosta viaţă pământeană. Dumnezeu să te primească şi să te odihnească printre ei şi să te păstreze în neuitarea noastră, amintit cu un zâmbet şi o lacrimă".
Cel care a debutat pe scenă la numai 5 ani, în 1929, încântând de-a lungul anilor publicul, va fi înmormântat la Cimitirul Bellu.
"Cea mai frumoasa arta este veselia"
"Pentru mine, trecerea unui an inseamna acum doar amaraciune, in sensul ca nu iti mai ramane timp sa faci nu atat ce ti-ai dori, cat ce ar trebui sa faci. Eu mi-am facut din meserie un crez, un fel de a gandi si de a supravietui prin a face oamenii sa rada. Consider ca, la ora actuala, a face lumea sa rada este cea mai frumoasa meserie din lume. Totusi, nu este suficient sa inveselesti lumea si sa fii vesel numai tu, ci sa dai din veselia ta si altora. Socotesc ca pentru noi, pentru tara noastra, cea mai frumoasa si cea mai importanta arta este veselia. La varsta mea, mi-au disparut aproape toti colegii, in frunte cu partenerul meu de scena, Radu Zaharescu. Practic, sunt singur. Nu am pe nimeni, absolut. Am tras pe dreapta, iar din cand in cand scriu emisiunile pentru "Ora Vesela", la radio. Duminica am avut o emisiune, "Umor in papuci de casa", partea intai, de doua ore, unde aduc in memoria celor de varsta mea, dar mai ales celor tineri care poate ca doresc, subliniez poate ca doresc, sa stie cum se distrau bunicii lor, parintii lor. Am impletit aceasta dragoste de veselie, de oameni cu interesul personal. Eu nu stiu sa fac altceva si am ajuns la varsta asta traind numai si numai din umor, din veselie. Pentru mine a fost un mijloc de existenta. Spun asta ca sa ii inarmez cu optimism pe cei care pun condeiul pe hartie si izbutesc sa scrie umor de buna calitate. Spre deosebire de oamenii din generatia mea, la ora actuala incepe sa se guste umorul cu bulina rosie. Nu vreau sa se creada ca am eu ceva impotriva afacerii acestea cu seriozitatea sau mai stiu eu ce... Ca orice om, va marturisesc ca am avut momente de fericire, in special atunci cand mi s-au nascut un baiat, Mugur, si o fetita, Ilinca, acum de 15 ani. Pentru un om care stie sa ia de la viata tot ce poate ea oferi mai cald si mai frumos, aceste lucruri sunt tocmai copiii si familia. Au fost momente care nu se pot repeta si care raman pentru toata viata. Ma consider un om impacat. Ceea ce este bine sa faci atunci cand atingi varsta de 80 de ani, sa fii impacat, multumit, daca vrei sa lasi ceva in urma ta. La gandul ca raman zeci, sute de emisiuni la radio, ca raman cateva filme - Directorul nostru, Rasuna valea, Mofturi 1900, Telegrame - facute de marii nostri regizori, cum sunt Jean Georgescu, Paul Calinescu, oameni cu care te poti mandri, chiar daca ai facut figuratie. Suna frumos atunci cand spui: "Domnule, eu am stat cot in cot cu Jean Georgescu". Am jucat 11 ani alaturi de cei mai mari artisti ai Romaniei la Teatrul National, as putea spune ca viata mea nu a fost un roman, ci o biblioteca. Va marturisesc ca Jurnalul National este ziarul meu de suflet, am un perete intreg plin cu articole decupate din el."
Jurnalul Naţional - "Astăzi e ziua ta..." - 15 martie 2005
Citiţi din arhiva Jurnalului Naţional:
● Veşnic tânăr - Horia Şerbănescu şi vremurile sale (2007)
● Horia Şerbănescu - Cum să ajungi un bătrân-minune (2006)