Magia sărbătorilor, stricată de vânzătorii ambulanți

Alimentele tradiționale, căutate în această perioadă de foarte mulți români, pot ascunde probleme grave în spatele prezentării senzaționale de la târgurile de sărbători. Comisarii ANPC au descoperit în ultimii ani tone de mâncare fie alterată, fie cu etichete false, pe care le-au confiscat de la comercianți. Printre „vedetele” negative ale târgurilor se numără carnea alterată, brânza cu mucegai – care nu e delicatesă - sau produse fabricate industrial cărora li s-au luat etichetele pentru a păcăli consumatorii că sunt alimente tradiţionale. Cei mai expuși pericolelor sunt turiștii ajunși în zonele montane foarte aglomerate și consumatorii din marile orașe.

Diana Scarlat

Grătarele sfârâie, la târgurile organizate în aer liber sau la baza pârtiilor de schi, iar cârnații, clataboșii și alte alimente tradiționale stau atârnate, în văzul cumpărătorilor dornici de festin. Tentația e foarte mare, cozile interminabile par a fi dovada calității produselor, dar nu tot ce se scoate la vânzare e și sănătos. Dincolo de magia sărbătorilor de iarnă și de atmosfera festivă, în ultimii ani s-a constatat că mulți comercianți încalcă toate regulile, păcălindu-și sau chiar îmbolnăvindu-și cumpărătorii de bună credință, cu produse de proastă calitate sau alterate. Chiar dacă numărul lor a scăzut, în urma raziilor din ultimii ani, urmate de confiscarea a peste 10 tone de alimente anual, unii comercianți încalcă în continuare regulile și legislația, astfel încât atenția consumatorilor trebuie să fie sporită, mai ales în aceste perioade de sărbători. Pentru a avea o vacanță reușită, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) ne recomandă să fim foarte atenți atunci când ne lăsăm ademeniți de mirosul grătarelor în aer liber sau de alimentele expuse la tarabe, în zecile de târguri de produse tradiționale. Surprizele neplăcute sunt descoperite fie prea târziu, când se produc toxiinfecții alimentare, fie la controalele ANPC.

„Indiferent cât de apetisante ar fi produsele de la astfel de târguri, consumatorii trebuie să înțeleagă foarte bine ce au de făcut, înainte de a cumpăra. În primul rând trebuie să citească etichetele produselor cu mare atenție și să știe că în cazul celor tradiționale pentru care se admite lipsa etichetelor, trebuie să existe toate specificațiile înscrise la locul în care sunt comercializate, în primul rând data până la care este valabil produsul. Atunci când vor să cumpere produse din carne tocată, trebuie să acorde atenție deosebită aspectului produsului, adică să urmărească modul de etichetare, să nu cumpere produse preambalate neetichetate, iar pentru cele comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare, a datei durabilității minimale sau a datei limită de consum și a ingredientelor alergene. Dacă aceste elemente nu sunt expuse la vedere sau nu poate fi demonstrată proveniența și valabilitatea alimentelor, consumatorul trebuie să știe că poate și chiar e indicat să refuze produsele din carne tocată în privința cărora există îndoieli legate de calitatea și modul de informare prin etichetare”, a explicat, pentru Jurnalul, Paul Anghel, director general ANPC.

Și îmbolnăviți, și cu banii luați

Nu doar carnea tocată poate avea probleme, ci toate produsele din carne, care în aceste zile se comercializează din abundență, în diverse forme, iar temperaturile ridicate reprezintă deja un factor de risc pentru consumatori, mai ales acolo unde nu există frigidere care să păstreze alimentele la temperatura optimă și în condiții de igienă corespunzătoare pentru alimentația publică. De multe ori se întâmplă ca alimentele perisabile să fie ținute la soare, crescând foarte mult gradul de risc pentru îmbolnăvire, chiar și în aceste zile. „Același lucru recomandăm pentru toate produsele din carne, mai ales dacă nu au etichete pe care să fie inscripționată data limită de consum sau dacă aceasta este modificată. Cumpărătorii trebuie să fie foarte atenți și la locul din care cumpără produse din carne, să le evite pe cele neautorizate, deoarece comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condițiile optime de transport, depozitare și comercializare și nu poate elibera bon de casă care să justifice ulterior tranzacția comercială, iar riscurile la care se expun sunt foarte mari”, mai spune Paul Anghel. Cu alte cuvinte, cei care se îmbolnovesc după ce au cumpărat produse alterate din locuri neautorizate nici măcar nu-și pot cere banii înapoi sau despăgubiri cu ajutorul ANPC, pentru că autoritatea verifică doar comercianții autorizați. În legătură cu ceilalți, ANPC poate doar să ne avertizeze să-i evităm, pentru că prezintă riscuri. Cealaltă latură a fraudei, legată de evaziunea fiscală, în aceste cazuri de comerț neautorizat, intră în atribuțiile altor autorități, cum ar fi ANAF sau Poliție.

Igiena este ignorată de multe ori

Aceeași legislație care îi obligă pe bucătari și pe ospătari să respecte norme stricte de igienă se aplică și în cazul comerțului stradal, indiferent de forma pe care o are. Târgurile în aer liber mai aduc o serie de nereguli și în privința igienei, adesea încălcată de comercianți și ignorată total de cumpărători, în zilele de sărbătoare. Nici unii, nici ceilalți nu înțeleg faptul că magia sărbătorilor nu anulează regulile și legile, pe o perioadă de două-trei săptămâni, cum nu înțeleg nici că comisarii ANPC nu-și iau toți vacanță o dată cu ceilalți bugetari. „Înainte de a cumpăra alimente din locuri special amenajate pentru această activitate, consumatorii trebuie să se asigure că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecție și bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuși curate sau de unică folosință”, mai explică directorul ANPC. Tot magia sărbătorilor îi face pe unii comercianți să modifice prețurile produselor, de la lista afișată până la tejghea, iar pe unii cumpărători să nu țină cont de modificare. „Cumpărătorul trebuie să acorde atenție prețului afișat și să verifice concordanța dintre prețurile afișate și cele marcate pe bonurile de casă. De asemenea, le recomandăm tuturor să solicite și să păstreze bonul de casă, pentru a putea avea proba, în cazul în care, în mod justificat, dores să reclame calitatea sau siguranța unui produs”, precizează Anghel.

Sfaturi pentru petrecăreți

Trebuie urmărit, în cazul produselor alimentare, modul de expunere și comercializare a acestora, pentru a observa unele indicii care pot să conducă la identificarea riscurilor pentru sănătate și anume: existența și funcționarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele; integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecție pe timpul transportului, depozitării și comercializării; etichetarea acestora, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, termenul de valabilitate, etc.” Achiziționarea cărnii se va face numai din locuri special amenajate, dotate și autorizate; Trebuie să se evite cumpararea de carne din „portbagajele mașinilor” chiar dacă prețul oferit este comparativ mai mic; comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condițiile optime de transport, depozitare și comercializare și nu va putea elibera bon de casă cu care să justificați tranzacția comercială, astfel încât riscați să achiziționați un produs neconform sau chiar nesigur, care poate să vă afecteze sănătatea”, recomandă ANPC. Carnea comercializată trebuie să fie marcată cu ștampila de control sanitar-veterinar.

Cum verificăm produsele tradiționale autentice

Un produs este tradiţional atunci când este fabricat în România, din materii prime locale şi fără aditivi alimentari și se bazează pe o reţetă tradiţională. ANPC a confiscat tone de alimente cu atichete falsificate, fabricate industrial. Pe logo-ul etichetei, în partea superioară, trebuie să fie înregistrat „produs tradițional românesc” și cu numărul de înregistrare de la Ministerul Agriculturii, iar la baza inferioară a etichetei trebuie să fie scris România, cu steagul României. Toate pot fi verificate, fiind înscrise în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. La sfârşitul anului trecut erau 558 de atestate emise de Ministerul Agriculturii.

476 kg de alimente, în valoare de 9.450 de lei au fost confiscate de ANPC în numai trei zile, pe Valea Prahovei, săptămâna trecută. S-au aplicat 32 de amenzi, în valoare de 482.000 de lei, și 16 avertismente.