Meciul gunoaielor la Timiş

Mâine se deschid ofertele trimise de firmele înscrise în cursa pentru amenajarea deponeului ecologic de la Ghizela, judeţul Timiş. Miza: cele 50 de milioane de euro puse în joc pentru o groapă de gunoi ecologică, lucrare pe care se bat pe toate fronturile mai multe firme româneşti, legate toate de o filieră germană a intereselor.

În luna august, toate ofertele vor fi analizate de specialiştii CJ Timiş şi se va organiza licitaţia. De fapt, este a doua încercare, după ce în pri­mă­vară, prima licitaţie a fost oprită când au fost demascate jocurile de culise create de interese financiare şi de grup, care au devansat construi­rea noului deponeu cu un an după ce UE a obli­gat închiderea gropii de gunoi a Timişoarei.

TENSIUNE MAXIMĂ
Consiliul Judeţean Timiş trece printr-o pe­ri­oa­dă de mari presiuni şi şantaje voalate, de mai bine de trei luni. Ba mai mult, pe ultima sută de metri, situaţia a devenit explozivă tot din cauza presiunilor venite pe diverse canale politice, în favoarea unor consorţii, care s-au înscris în cursa pentru câştigarea licitaţiei viitorului deponeu eco­logic din comuna banăţeană Ghizela.

Miza ini­ţială este de 22 de milioane de euro. Aceasta este doar "deschiderea", având în vedere că firma care va câştiga "meciul gunoaielor" de la CJ Timiş se va alege foarte posibil cu încă 28 de milioane de euro, tot bani europeni, pentru construirea altor patru staţii ecologice de transfer a gunoiului, situate pe raza localităţilor Buziaş, Făget, Sânnicolau Mare şi Deta.

Pentru 50 de milioane de euro, oficialii judeţeni trec printr-un adevărat  bombardament controlat de firmele care au in­te­re­sul să pună mâna pe această lucrare, amânată de aproa­pe un deceniu. După opt ani de războaie, în care locaţia deponeului ecologic din Banat s-a plimbat doar pe hârtie prin diverse comune unde localnicii au refuzat să se umple de gunoiul timişorenilor, exclusiv din cauza unor interese funciare şi politice, în ultimul moment, CJ Timiş a reuşit să facă pace între taberele direct interesate şi să stabilească perimetrul rampei de gunoi pe raza comunei Ghizela, la 40 de kilometri de Timişoara.

Administraţia Timişoarei şi cea ju­de­ţea­nă au experienţa pierderii fondurilor euro­pe­ne, tocmai pentru întârzieri, vicii de procedură şi lipsă de transparenţă. Timp de zece ani, proiectul viitorului deponeu ecologic din Timiş a fost plim­bat prin mai multe localităţi, pentru ca abia anul trecut, la presiunile forurilor europene, CJ Timiş să stabilească o locaţie definitvă: comuna Ghizela.

Au urmat promisiuni cu nemiluita, de­cla­raţii pompoase, termene de licitaţie si, normal, o dată certă pentru finalizarea lucrărilor. Toate, doar ca să dea bine la imaginea externă a României, care abia a reuşit să mai obţină din partea comisarilor europeni încă un an de pă­su­i­re în ceea ce priveşte soarta actualei rampe de gu­noi a Timişului din localitatea Parţa, care trebuia închisă la finele anului 2007. După mai bine de 40 de ani de funcţionare, timp în care pânza freatică din zonă a devenit inutilizabilă din pricina conţinutului ridicat de nitraţi, bomba ecolo­gică de la Parţa-Timiş şi-a încetat activita­tea, fix la 31 decembrie 2008. Autorităţile s-au conformat astfel cerinţelor europene, închiderea deponeului fiind negociată şi cuprinsă în Tratatul de Aderare a României la UE.
La presiunile UE, administraţia timişeană s-a grăbit să demareze proiectul de­po­neului ecolo­gic. În primăvara acestui an, CJ Timiş a dat startul licitaţiei. Toate bune şi frumoase, pâ­nă au fost ex­traşi primii trei clasaţi: Confort-Izometal Timişoara, grup-campion la lucrări din bani pu­blici, urmată de alte două societăţi ger­ma­ne şi austriece. Surprinzător sau nu, când au fost fă­cu­te publice detalii precum cifra de 500.000 de euro, daruri şi detalii exacte ale unor ne­gocieri subterane între licitatorii de la Confort-Izometal şi o firmă străină, licitaţia a fost anulată pe mo­ti­vul unor vicii de procedură!

Acum, la sfâr­şitul lunii în curs, CJ Timiş reia licitaţia, doar că în cursă s-au înscris de această dată peste 25 de holdinguri europene. Deşi caietul de sarcini a fost pus în vânzare în timp util din nou pe ultima sută de metri, CJ Timiş, la intervenţia unor firme din Germania şi Austria, a anunţat că a de­cis să elimine condiţia... solvabilităţii! O "de­di­ca­ţie" pentru nemţi şi austrieci, care lucrează cu cre­dite bancare, plata lucrărilor făcându-se la fi­nal, o dată cu încheierea procesului-verbal de re­cep­ţie.

Acum, toate cele 29 de firme aliniate la start aşteaptă cu nerăbdare 30 iulie, ultima zi în care se pot depune ofertele şi stau cu ochii pe celebrul Sistem de Licitaţii al UE (SEAP). Partea bu­nă e că din comisia de licitaţie de la CJ Timiş fac parte trei persoane şi alţi doi consultanţi de la Bucu­reşti, care sunt supravegheaţi de trei consi­li­eri judeţeni. În realitate însă, experţii admi­nistraţiei bănăţene sunt... "filogermani".

Cea mai mare pre­siune o pune, ca şi la prima licitaţie, grupul ti­mi­şorean Confort-Izometal, aflat în negocieri avansate pentru a fi preluat parţial de o firmă a cuplului Cocoş-Udrea. În ultimii ani, grupul Confort-Izometal al afaceristului Georgică Cornu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Timiş, a ieşit pe locul trei pe ţară ca "abonat" la lucrări din bani europeni şi credite dubiose de la BCR şi Anglo-Romanian Bank Ltd. Pentru a-şi întări poziţia la noua licitaţie, Confort-Izometal s-a asociat tot cu o firmă germană.


AUTORITĂŢILE NU SE SIMT PRESATE
Preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, neagă presiunile politice, dar nu le exclude pe cele ale unor grupuri de interese. Preşedintele Camerei de Comerţ Timiş, mehedinţeanul Georgică Cornu, coproprietar al grupului Izometal-Confort, prieten din tinereţe al altui mehe­din­ţean, ministrul Mihai Stănişoară a "ras" bani europeni la lucrări din Bucureşti, Timişoara, Arad, Mehedinţi, majoritatea preluate cu scandal din cauza calităţii slabe a execuţiei. Cornu afirmă că nu o cunoaşte pe Elena Udrea, deşi şi-ar dori!

Interesant va fi numele câştigătorului licitaţiei, atât timp cât în notele interne ale serviciilor de in­for­maţii se vehiculează deja numele câş­ti­gă­torului licitaţiei de la Ghizela. Până atunci însă 51de gropi de gunoi din Timiş funcţionează ilegal. Tragedia este însă legată de vechea groapă de gunoi a Timişoarei, cea de la Şag-Parţa. Astfel, s-a decis ca deşeurile provenite de la timişoreni să fie depozitate temporar pe o platformă, aflată la câţiva kilometri de vechea groapă de gunoi.

Retim, firma care se ocupă de ridicarea gunoiului, a achiziţionat un utilaj de compactare a deşeurilor. Maşinăria, care a costat un milion de euro şi care ar fi putut procesa zilnic 400 de tone de gunoi, adică 200 de baloţi, şi-a făcut treaba cu brio până a îngheţat iarna trecută din pricina temperaturilor scăzute. Astfel, în pri­mă­vară, noapte de noapte, maşinile de gunoi ale Retim Service au deversat tone de gunoaie menajere, tot la Parţa. Acţiunile nocturne au fost de­cons­pi­rate cu camera video chiar de primarul din Şag, Venus Oprea, care a filmat maşinile Re­ti­mu­lui şi paznicii municipalităţii care ţineau de şase.