Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România trebuie să înţeleagă responsabilitatea pe care o are în acest moment, să fie mai prezentă şi să poarte discuţii directe cu partenerii britanici şi cu liderii europeni, în contextul negocierilor privind ieşirea Marii Britanii din UE, a declarat marţi pentru fostul ministru delegat pentru Afaceri Europene Victor Negrescu, prorector la SNSPA.
"Chiar astăzi, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene au trimis o scrisoare către Theresa May, pentru a afla ce se întâmplă. Cred că ar fi fost şi ar fi bine ca şi România să co-semneze astfel de scrisori şi să se implice într-un subiect care este de interes pentru UE, dar mai ales pentru România şi soarta românilor care trăiesc acolo. (...) Aş recomanda ca liderii din România să poarte discuţii directe cu partenerii britanici şi cu lideri europeni în acest sens", a precizat Negrescu la o dezbatere organizată de SNSPA, cu tema "Ce înseamnă o Preşedinţie de succes la Consiliul UE? Rezultatele Trio-ului de Preşedinţii la Consiliul UE format din Estonia-Bulgaria-Austria".
Potrivit lui Negrescu, în Marea Britanie trăiesc aproximativ 400.000 de români, iar "un scenariu no-deal" i-ar afecta în mod direct.
"România trebuie să înţeleagă responsabilitatea pe care o are în acest moment, trebuie să fie prezentă, să discute cu partenerii britanici. Avem aproximativ 400.000 de români care trăiesc în Marea Britanie, un scenariu no-deal înseamnă că cetăţenii europeni care trăiesc acolo, şi în mod deosebit cetăţenii români, să nu mai beneficieze de drepturile pe care le aveau până în prezent. Mă refer la dreptul de muncă, de reşedinţă, dreptul de a studia acolo cu taxele care sunt practicate pentru cetăţenii europeni", a susţinut fostul ministru.
La dezbatere au participat ambasadorii Estoniei şi Bulgariei în România, Ants Frosch şi Todor Ivanov Churov, care au recomandat ca ţara noastră, pe perioada exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului UE, "să ştie ce are de făcut, să vină cu un mesaj clar, cunoscut de toată lumea", care să rămână după cele şase luni de mandat.
Ambasadorul Estoniei s-a concentrat pe politica centrală referitoare la preşedinţia pe care ţara sa a avut-o la nivelul Consiliului UE şi pe faptul că s-a axat pe promovarea agendei digitale, reuşind să popularizeze ce a făcut Estonia în acest domeniu la nivel mondial.
De cealaltă parte, ambasadorul Bulgariei a evidenţiat importantele proiecte şi propuneri pe care ţara sa le-a făcut în ceea ce priveşte Balcanii de Vest şi modul în care anumite idei şi soluţii pe care le-au propus pentru a îmbunătăţi conectivitatea cu această regiune s-au conturat pe perioada preşedinţiei acestei ţări la Consiliul UE. El a vorbit în acelaşi timp de faptul că au început negocierile pentru bugetul european, concentrându-se prin a populariza Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună.
În opinia lui Victor Negrescu, o preşedinţie de succes la Consiliul UE este una "care este capabilă să genereze consens la nivel european, o preşedinţie care termină un număr important de dosare - peste 80 de dosare - o preşedinţie care împinge înainte subiectele cele mai dificile, precum bugetul european, subiectele referitoare la migraţie, la viitorul UE".
"O preşedinţie de succes este una responsabilă inclusiv din punct de vedere politic, foarte profesionistă şi mai ales capabilă să înţeleagă valorile comune europene", a spus Negrescu.
Ţările din care provin ambasadorii prezenţi la eveniment au deţinut anterior preşedinţia Consiliului UE, au lucrat îndeaproape cu România, în pregătirea preşedinţiei noastre la Consiliul UE. Recomandările lor s-au concentrat pe nevoia ca ţara să fie implicată în totalitate în acest efort de pregătire, să fie prezentă la Bruxelles, să transmită nişte mesaje clare şi să aibă nişte direcţii care să fie cunoscute, a mai precizat Negrescu. AGERPRES
