„Acest acord răspunde nevoii urgente de decarbonizare a sectorului energetic, sporind, în același timp, securitatea energetică. Prezența dumneavoastră aici, doamnă președintă Von der Leyen, este, de asemenea, o confirmare a importanței strategice a acestui acord din perspectiva conectivității UE. Pe timp de criză, trebuie să rămânem uniți și să punem laolaltă potențialul și resursele noastre. România este angajată să investească în producția de energie și în infrastructura energetică, iar în cooperare cu partenerii noștri, vom promova securitatea energetică pentru statele noastre și pentru regiune. Pe cale de consecință, România va juca un rol important ca țară de tranzit și hub energetic regional, oferind alternative vecinilor și partenerilor noștri din UE, dar și Republicii Moldova și Ucrainei”, a spus premierul Ciucă.
Acordul marchează, adaugă acesta, un pas important înainte spre consolidarea cooperării noastre pe termen lung în domeniul energiei.
„Semnarea acestui document reprezintă o etapă importantă, parte a eforturilor Uniunii Europene de creștere a rolului electricității verzi în combaterea efectelor încălzirii globale. Acesta va contribui inclusiv la întărirea rezilienței sistemelor energetice. Acordul ne va permite, de asemenea, să facem față mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică. Aceste provocări sunt reprezentate de actuala criză energetică exacerbată de războiul neprovocat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, de efectele pandemiei de COVID-19 asupra economiilor noastre, precum și de presiunea inflației. Sectorul energetic a fost puternic afectat de turbulențele de pe piețele energetice, de prețurile ridicate și volatile la energie și de insecuritatea energetică la nivel global. În linia angajamentului asumat la întâlnirea regională a miniștrilor energiei, desfășurată în luna septembrie la București, putem contribui împreună la identificarea soluțiilor necesare pentru consolidarea aprovizionării cu energie a economiilor noastre, precum și a partenerilor și prietenilor noștri occidentali, a căror bunăstare este strâns legată de regiunea noastră. Niciodată nu a fost mai important decât acum să valorificăm potențialul existent în scopul dezvoltării comerțului cu energie electrică verde între Republica Azerbaidjan și Georgia, pe de o parte, și Europa, pe de altă parte.
Acest lucru este extrem de important cu atât mai mult cu cât România, împreună cu partenerii săi din UE și de la nivel global, colaborează îndeaproape pentru avansarea contribuțiilor active la înfăptuirea tranziției energetice și climatice, ambiții consacrate în Acordul de la Paris din 2015 și în Pactul Verde european”, a transmis Ciucă.
Potrivit acestuia, România este pe deplin angajată să transforme în acțiune prevederile acordului guvernamental: „Mulțumim încă o dată tuturor părților pentru cooperarea și perseverența cu care au lucrat în a pune bazele Parteneriatului nostru strategic cvadrilateral. Nu în ultimul rând, doresc să salut progresul obținut în ceea ce privește livrarea de gaz azer către România, care va fi operațională începând cu prima parte a anului 2023. Aceasta este o veste extrem de îmbucurătoare, iar România va avea astfel o garanție suplimentară de securitate energetică. Înainte de a încheia, doresc să adresez mulțumiri deosebite Ministerelor Energiei și Afacerilor Externe, care au lucrat intens și cu sârguință la găsirea de soluții în plan bilateral și regional pentru protejarea securității noastre energetice”.
Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.
În momentul de față, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configurația inițială, cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin și 95 km terestru.
Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerțul regional de electricitate, va augmenta oportunitățile de export ale țărilor producătoare de energie electrică și va întări securitatea energetică în Europa și în regiunea Caucazului de Sud.
Acordul cuprinde, de asemenea, direcții concrete de cooperare, precum: transportul și furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan și Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficiența energetică și conservarea energiei; activități în domeniile producției, transportului și comerțului de energie regenerabilă și hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităților și al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă și hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.
(sursa: Mediafax)