PATRU CODURI ALE JUSTIŢIEI "SE ABAT" PESTE PARLAMENT!/Concepţie nouă pentru următorii 200 de ani!?

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, însoţit de specialiştii care au lucrat la elaborarea proiectelor noilor acte normative în lumea Dreptului, a prezentat ieri cele patru coduri importante ale justiţiei, la care s-a lucrat ani buni: Codurile civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală. În măsura în care ele vor trece de Parlament cu respectarea "standardului ştiinţific", implementarea lor nu ar trebui să fie o problemă, crede ministrul Cătălin Predoiu.

A mulţumit predecesorilor săi în funcţie pentru că au sprijinit lucrările de elaborare a acestor coduri (şi a mers înapoi în timp până la ministeriatul Valeriu Stoica), precum şi profesorilor renumiţi care au contribuit la construcţia noii concepţii de reglementare a normelor după care ar urma să se ghideze societatea românească. A trasat principalul obiectiv al celui care îl va succeda în funcţia de ministru după alegerile de la 30 noiembrie. Şi anume, susţinerea acestor proiecte de Coduri în faţa Parlamentului, lupta pentru ca acestea să nu suporte foarte multe amendamente la Camera Deputaţilor şi Senat ori, dacă le suportă, modificările să nu fie de natură a anula anii consumaţi cu elaborarea proiectelor. Şi asta deoarece cele patru Coduri sunt absolut necesare pentru a mai face un pas important pe calea reformei. Cum despre codurile în materie penală am mai scris în timp, ne vom axa pe cele care ţin de civil.

DREPTUL COMERCIAL ACTUAL SE VA ABROGA!
Proiectul noului Cod civil conţine "probabil peste 2.500 de articole, către 3.000, deoarece a fost un număr imens de amendamente ale practicienilor pe care comisia le-a admis", ne-a dezvăluit profesorul Lucian Mihai. "Este cea mai importantă lege dintr-o ţară", deoarece cuprinde norme pentru întreaga viaţă a omului. Iar elaborarea unui nou Cod civil era necesară deoarece cel după care ne ghidăm acum este cea mai veche lege din ţară, datând din anul 1864, când de fapt a fost preluat după modelul codului lui Napoleon din 1804. Profesorul a precizat ca elemente importante de noutate ale noii concepţii "reglementarea împreună a tuturor relaţiilor de natură privată, inclusiv a celor care azi ţin de Dreptul comercial, prin urmare la intrarea în vigoare a acestui proiect de lege Codul comercial actual va fi abrogat pe căi tehnice". Profesorul Flavius Baias l-a completat şi a arătat că "acest Cod, odată adoptat, nu poate intra în vigoare imediat. Am propus ca acest  lucru să se întâmple numai după un an de la publicarea lui în Monitorul Oficial şi numai după ce va fi adoptată şi legea de punere în aplicare".

RUPI LOGODNA, DAI DARURILE ÎNAPOI!
Format din şapte "cărţi", proiectul de nou Cod civil încorporează şi Dreptul familiei, dar şi Dreptul internaţional privat. În "Cartea Familiei" se consacră legal divorţul pe cale administrativă, la serviciul de stare civilă, în cazul divorţului prin consimţământ mutual, cu condiţia ca soţii să nu aibă copii minori rezultaţi din căsătorie. Ca şi consacrarea principiului superior al copilului. În cazul divorţului între soţi din motive de sănătate, s-a introdus o nouă prevedere potrivit căreia o asemenea cerere este inadmisibilă, dacă ea este făcută de soţul sănătos, considerându-se că un divorţ ar înrăutăţi grav starea de sănătate a soţului bolnav.
Profesorul Marieta Avram a explicat introducerea unei noi instituţii: logodna – promisiunea de a încheia o căsătorie, reglementată după modelul elveţian şi cel italian, pentru a ţine pasul cu realitatea socială tradiţională din ţara noastră. În noua viziune a legii, logodna nu obligă la încheierea căsătoriei, însă ruperea logodnei trebuie urmată de restituirea darurilor primite de cei doi logodnici. Este prevăzut şi cazul în care logodnicul rupe abuziv logodna, situaţie în care el este obligat la plata despăgubirilor pentru cheltuielile ocazionate de pregătirile pentru căsătorie. În procedura civilă, principala noutate este rearanjarea competenţelor instanţelor. Ministrul Predoiu a estimat că cele patru proiecte de coduri ar putea trece de Parlament în următoarele "şase sau 12 luni", aplicarea lor generând modificarea bazei logistice şi a schemei de personal din instanţe.