România, inclusă într-un documentar despre focarele separatismului în Europa

Explozia unui vehicul-capcană în oraşul spaniol Burgos, soldată cu zeci de răniţi, de care se presupune că ar fi responsabilă organizaţia separatistă bască ETA, a servit drept motiv pentru realizarea de către agenţia rusă de presă RIA Novosti a unui documentar în care la zonele cu risc potenţial de conflict separatist este inclusă şi Transilvania.

În prezent, în Europa au loc deopotrivă procese de integrare şi separatiste, constată din capul locului, agenţia de presă citată, evocând, în acest context, o estimare a unor experţi care nu exclud formarea a cel puţin zece noi formaţiuni statale pe vechiul continent în secolul XXI.

În continuare, RIA Novosti trece în revistă cele mai ilustrative cazuri de separatism european, scrie Agerpres. Prima pe listă figurează Ţara Bascilor, din Spania, care reprezintă, în opinia ziariştilor ruşi, exemplul de 'separatism tradiţional' european. În Spania trăiesc peste două milioane de etnici basci, repartizaţi în trei provincii ale regiunii, ce se bucură de un nivel de trai mult mai ridicat decât media spaniolă, iar limba bască are statut de limbă oficială. Însă partizanii separării de Spania vor mai mult. Madridului îi dă 'dureri de cap' şi Catalonia, o provincie autonomă din nord-estul Spaniei, cu limba sa naţională şi o cultură specifică. Deşi în varianta revizuită din 2005 a documentului ce reglementează relaţia acestei provincii cu Madridul scrie negru pe alb că etnicii catalani reprezintă o naţiune aparte, zeci de partide şi organizaţii pledează în continuare pentru ieşirea din componenţa Spaniei. Şi Valencia a adoptat, în iulie 2007, statutul de provincie autonomă spaniolă.

Următoarea ţară în documentarul RIA Novosti despre 'focarele separatismului european' este Franţa, care are o experienţă îndelungată în combaterea separatismului în Corsica. Nici regiunea Bretania (Bretagne), populată de descendenţi ai celţilor şi unde din 1970 activează o armată revoluţionară, nu se simte confortabil în cadrul statului francez, revendicând 'un specific deosebit'.

Pe lista ţărilor cu probleme de separatism sunt incluse de asemenea Belgia, în pericol real de a se diviza între flamanzi şi valoni, Italia, unde forţele separatiste din nordul industrial reclamă transformarea ţării în federaţie, Marea Britanie, unde centrul sentimentelor separatiste s-a mutat din Ulster în Scoţia.

Se confruntă cu probleme de separatism şi Danemarca, care pentru a tempera avântul separatiştilor din Insulele Feroe finanţează anual teritoriul semiautonom cu 170 milioane de dolari pe an.

Separatismul este prezent şi în Elveţia, unde Frontul de eliberare din Jura luptă de peste 30 de ani pentru separarea cantonului Jura de Confederaţie.

Europa de Răsărit este măcinată şi ea de tendinţe separatiste, sugerează RIA Novosti, invocând cazurile Serbiei şi României, cu o minoritate maghiară puternică şi vindicativă.

Asociaţia maghiarilor din Vojvodina, ţinut autonom din Serbia, situat la doar 35 km de Belgrad, ai cărei reprezentanţi controlează circa 70% din teritoriul regiunii, revendică pentru Vojvodina statut republican, urmărind organizarea ulterioară a unui referendum care să-i permită să adere la Ungaria. La sfârşitul lunii martie 2003, asociaţia respectivă a solicitat Uniunii Europene să trimită la faţa locului o 'misiune' pentru studierea situaţiei. Ponderea etnicilor maghiari în populaţia Vojvodinei este în prezent de 40%.

În finalul documentarului său, RIA Novosti aminteşte şi de Transilvania, unde s-ar dezvolta un scenariu asemănător. În regiunea care între 1940 şi 1945 a aparţinut Ungariei, între 1919 şi 1939 - României, iar înainte de aceasta a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, ponderea etnicilor maghiari este - potrivit agenţiei ruse de presă - de 45% din numărul total al locuitorilor. Înfiinţată încă în timpul lui Nicolae Ceauşescu, Uniunea pentru renaşterea Transilvaniei Ungare (Union for the revival of Hungarian Transylvania) a desfăşurat deja mai multe plebiscite pe tema autonomiei teritoriale, dintre care ultimul a avut loc la sfârşitul lunii martie 2007 în trei judeţe. Maghiarii de aici se pronunţă pentru o autonomie maximă faţă de Bucureşti şi pentru relaţii independente cu Budapesta, precizează RIA-Novosti.