Şcoala începe fără profesori la catedră

Profesorii vor munci de astăzi, după vacanţa de primăvară, mai mult, pe bani mai puţini, conform unei ordonanţe de urgenţă, publicată în cursul săptămânii trecute în Monitorul Oficial. Cadrele didactice nu vor primi majorările salariale de 33,6%, iar în jur de 60.000 de suplinitori vor rămâne fără locuri de muncă.

Sindicaliştii spun că în aceste condiţii nu vor participa la examenele naţionale, zile în care vor declanşa greva generală.

Astfel, după ce au discutat şi cu preşedintele Traian Băsescu, dascălii au ajuns la concluzia că majorarea lefurilor lor cu 33,6% în acest an este o utopie. Chiar dacă ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a promis că banii vor veni de la 1 ianuarie 2010, sindicaliştii nu mai cred în cuvintele ministrului de resort, pe care l-au sfătuit să demisioneze.

Potrivit ordonanţei de rectificare bugetară, publicată miercuri, 15 aprilie, în Monitorul Oficial, posturile vacante din învăţământ vor fi ocupate doar în proporţie de 15%, iar aproximativ 60.000 de suplinitori vor rămâne fără locuri de muncă. Asta înseamnă că profesorii vor trebui să lucreze mai mult pe bani mai puţini, după cum spun sindicaliştii.

"Guvernul a premeditat această soluţie de rectificare bugetară, nouă ne-au spus că restructurările din sistem nu vor afecta educaţia, dar, pe ascuns, au introdus în lege o prevedere care înseamnă că aproape 60.000 de suplinitori vor fi daţi afară din învăţământ", a precizat Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN).

PESTE 20 DE ORE PE SĂPTĂMÂNĂ
Problema este, după cum apreciază şi secretarul general al FEN, că, odată daţi afară suplinitorii, trebuie să predea cineva în locul lor. "Nu are cine să predea în locul lor, decât dacă Guvernul nu se gândeşte să extindă normele didactice şi să îi facă pe profesorii titulari să muncească mai mult pe bani mai puţini", a completat Ciosu.

La discuţia iniţială despre rectificare, Guvernul propusese să fie daţi afară 20.000 de profesori sau să se îngheţe salariile. "Se pare că până la urmă au îngheţat şi salariile şi dau şi oameni afară", a concluzionat liderul FEN.

Pe de altă parte, preşedintele executiv al Federaţiei "Spiru Haret", Marius Nistor, crede că nici prin creşterea normelor didactice la mai mult de 18-20 de ore de predare pe săptămână nu s-ar putea rezolva problema claselor care vor rămâne fără profesori. "Sunt suplinitori care au ore la două sau trei unităţi şcolare, ceea ce înseamnă că va fi foarte dificilă, dacă nu imposibilă, întocmirea unor orare care să rezolve eliminarea acestor cadre din învăţământ", spune Nistor.

"Referendumul printre membrii federaţiei noastre este aproape gata şi, în proporţie de 80%, putem să spunem că ieşim în stradă", a mai spus liderul Federaţiei "Spiru Haret".




Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că boicotarea de profesorii afiliaţi sindicatului "Spiru Haret" a examenului de bacalaureat nu reprezintă o soluţie pentru învăţământul românesc. "Fără îndoială că nu este aceasta o soluţie aşteptată de sistemul de învăţământ. Eu cred că trebuie să găsim noi soluţii pentru a rezolva aşteptările profesorilor", a spus ministrul.

FĂRĂ 6% DIN PIB
Guvernul a aprobat, în urmă cu două săptămâni, prima rectificare bugetară din acest an. Unul dintre cele mai afectate ministere este cel al Educaţiei, pentru care cheltuielile acceptate au fost tăiate cu 676 de milioane de lei, de la un total iniţial de 11,9 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal ale ministerului sunt astfel diminuate cu 59,73 de milioane de lei, cele aferente bunurilor şi serviciilor scad cu 47,18 milioane de lei, iar cheltuielile de capital sunt diminuate cu 305,16 milioane de lei. Aceasta înseamnă că nici unul dintre cele două obiective strategice ale Guvernului pentru acest domeniu nu au fost atinse, respectiv 6% din PIB pentru Educaţie şi majorarea cu 33,6% a salariilor cadrelor didactice.


Tezele încep peste o săptămână
Profesorii, nemulţumiţi că Executivul nu îşi respectă promisiunea de a le majora salariile, au căzut de acord că vor boicota examenele naţionale din această primăvară şi vară. Astfel, ei spun că nu se vor prezenta la tezele cu subiect unic din al doilea semestru al anului şcolar 2008-2009, care vor fi susţinute de peste 430.000 de elevi ai claselor a VII-a şi a VIII-a.

Astfel, prima teză va avea loc peste aproximativ o săptămână, la data de 29 aprilie, la Limba şi literatura maternă. La această teză sunt aşteptaţi să participe circa 23.000 de elevi (11.000 elevi de clasa a VII-a şi 12.000 de clasa a VIII-a). La data de 5 mai va fi susţinută teza la Limba şi literatura română, iar la 13 mai, cea la Matematică. Ultima teză cu subiect unic, cea la alegere la Istorie sau Geografie, susţinută de elevii claselor a VIII-a, va avea loc la data de 21 mai.

Durata fiecărei teze cu subiect unic este de două ore din momentul primirii subiectelor de către fiecare elev. Potrivit metodologiei în vigoare, fiecare teză cu subiect unic va fi corectată de profesorul de specialitate care a predat la clasă - cel care va corecta lucrările în şcoală - şi de profesorul evaluator din centrul de evaluare extern unităţii de învăţământ de la care provine teza. În media de admitere la licee sau la şcolile de arte şi meserii, media generală obţinută la tezele cu subiect unic are o pondere de 50%, egală cu media generală de absolvire a claselor V-VIII.