Maghiarii din România au mai multă încredere în preşedintele Traian Băsescu decât în preşedintele UDMR, Marko Bela, relevă datele unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, la solicitarea Institutului pentru Studierea Minorităţilor Naţionale.
Potrivit sondajului dat publicităţii joi, 46,8 la sută dintre maghiari au încredere multă în Băsescu, faţă de 46,1 la sută - în Marko Bela.
Subiecţii chestionaţi au declarat, în proporţie de 22,3 la sută, că au încredere multă în preşedintele PDL, Emil Boc, şi doar 9,4 la sută - în liderul PSD, Mircea Geoană.
Directorul Institutului pentru Studierea Minorităţilor Naţionale, Horvath Istvan, a explicat, într-o conferinţă de presă, de ce există o astfel de diferenţă de încredere între Băsescu şi Marko.
"Avem de-a face cu modalităţi diferite de a reflecta în câmpul politic pentru maghiari, deci politicienii români sunt la alt nivel, ei nu sunt comparaţi neapărat cu politicienii maghiari când fac evaluări", a precizat Horvath.
Sondajul a arătat că un sfert din populaţie, 26,2 la sută dintre maghiari şi 24,9 la sută dintre români, este de acord că politicienii care nu cred în Dumnezeu ar trebui să nu ocupe funcţii publice.
De asemenea, pentru 42,1 la sută dintre maghiari şi pentru 39 la sută dintre români, politica nu este deloc importantă, iar pentru 37,3 la sută dintre maghiari şi 32,5 la sută dintre români este "puţin importantă".
Atât maghiarii, cât şi românii chestionaţi, au declarat că au multă încredere în primul rând în Biserică – 85,5 la sută dintre maghiari şi 79,5 la sută dintre români, pe ultimul loc în preferinţele ambelor etnii figurând Parlamentul – 21,9 la sută maghiari, respectiv 15,6 la sută români.
Sondajul a relevat şi faptul că maghiarii din România au mai mare încredere în instituţiile statului decât românii.
Sondajul de opinie "Coeziune socială şi climat interetnic în România" a fost realizat de Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice (CCRIT) la solicitarea Institutului pentru Studierea Minorităţilor Naţionale (IPSMN), în perioada 23 octombrie - 23 noiembrie 2008.
Studiul a fost realizat pe două eşantioane paralele, unul reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani, neinstituţionalizată, din România, iar celălalt pentru populaţia de minoritate maghiară din România. Interviurile au fost realizate la domiciliul subiecţilor, în limba maternă.
Eşantionul naţional a constat din 1.189 de subiecţi din toate regiunile României - Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Crişana - Maramureş, Banat, Bucureşti, iar cel maghiar din 534 de subiecţi autodeclaraţi de etnie maghiară din Transilvania, Crişana - Maramureş şi Banat.
Totalul subiecţilor de etnie maghiară din ambele eşantioane este de 612.
Marja de eroare este de plus/minus 2,9 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută, pentru eşantionul naţional şi de plus/minus 4 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută, pentru eşantionul maghiar lărgit.
Mediafax
Citește pe Antena3.ro