Strategii - SUA işi apără culturile de OMG

Academia Romănă a decis să se implice in discuţiile legate de organismele modificate genetic. Astfel că a străns cercetători şi fermieri din UE şi SUA ca să ne explice mai exact ce este cu aceste culturi.


Toţi vorbitorii reuniţi ieri la Academia Romănă - reprezentanţi ai Ministerelor Agriculturii şi Mediului, ai Camerei Deputaţilor, experţi in biotehnologie din Statele Unite şi Spania, membri ai Academiei Romăne etc. - au apreciat beneficiile organismelor modificate genetic (OMG) fie pe plan economic, fie pentru protecţia mediului. S-au făcut referiri şi la faptul că nici omului sau animalelor furajate cu soia modificată genetic nu le este prea rău.


Cel mai vehement in expunere s-a dovedit Valeriu Tabără, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură, Păduri şi Industrie Alimentară din Camera Deputaţilor. "Se neagă o bază ştiinţifică, se fac acţiuni bazate pe spectaculos. Uniunea Europeană va rămăne cu 50 de ani in urma SUA prin politica pe care o duce", a spus el, referindu-se la faptul că UE nu permite cultivarea de OMG destinate consumului uman.


In schimb, Ministerul Agriculturii, prin vocea secretarului de stat Cornelia Harabagiu, a prezentat o poziţie echidistantă: "Romănia are datoria de a respecta legislaţia UE, dar şi pe aceea de a sprijini agricultorii pentru respectarea celor mai noi tehnologii din domeniu. Fermierii romăni doresc să cultive OMG, numai că piaţa va fi singura care va decide in acest sens".


AGRICULTURA. Vorbitorii, cercetători sau fermieri, au arătat că in acest moment OMG se află in mai toate alimentele pe care le consumăm. Jorge de Saja, director general al Federaţiei Producătorilor de Furaje Combinate din Spania, a subliniat faptul că aproape toată soia aflată in acest moment pe piaţă este modificată genetic. El a arătat că aproximativ 60% din furajele folosite in 2005 la nivelul Uniunii Europene aveau la bază microorganisme transgenice. De Saja a dat chiar exemplul Spaniei, unde doar 1,3% din soia folosită este obţinută prin culturi convenţionale.


La mai bine de nouă luni după ce autorităţile de la Bucureşti au interzis prin lege cultivarea soiei modificate genetic pe teritoriul Romăniei, Ambasada SUA la Bucureşti a făcut o demonstraţie de forţă, invitănd specialişti in biotehnologie care să vorbească romănilor despre beneficiile soiei transgenice. Pentru a demonstra că această plantă modificată genetic nu poluează mediul şi că aduce profituri uriaşe, Ambasada SUA a adus la Academia Romănă un fermier, om de afaceri cu greutate in statul Iowa, care cultivă de ani buni numai culturi MG. Curt Raasch a declarat ieri in faţa auditoriului său că, deşi seminţele pentru porumb sau soia MG sunt mult mai scumpe, faptul că nu mai este nevoie de ierbicide şi alte substanţe chimice este de lăudat. Raasch a subliniat totodată că majoritatea culturilor de soia transgenică din SUA este obţinută fără intervenţii asupra solului. Astfel spus, sumele alocate culturilor respective sunt mai mici, iar mediul inconjurător nu are de suferit.


Despre efectele asupra oamenilor s-a vorbit puţin. Marina Newell-McGloughlin, cercetătoare americană, a menţionat că, inainte de a fi destinată consumului, soia a fost supusă la 1.800 de analize distincte, timp de aproape zece ani. In rest, s-a arătat că vom avea nu doar mult mai multă măncare, ci şi mai ieftină, dar şi mai uşor de digerat de organismul uman.
La conferinţa de ieri nu a fost invitat nici unul dintre reprezentanţii ONG-urilor de mediu, care in ultima săptămănă au demonstrat impotriva OMG.

Romănia, pămănt fertil

In preziua dezbaterii de la Academia Romănă, experţii străini s-au intălnit cu presa in cadrul unei mese rotunde, la Centrul Cultural American, unde şi-au luat rolul in serios. Specialiştii din SUA şi Spania au venit la Bucureşti cu un mesaj: Romănia are pămănturi foarte fertile pentru cultivarea OMG. Ei au dat asigurări că biotehnologia folosită in agricultură nu este nici pe departe nocivă omului, aşa cum susţin ecologiştii. Martina Newell-McGloughlin, de la Universitatea de Studii in Biotehnologie şi Programe Educaţionale din California, omul de afaceri Curt Raasch, fost preşedinte al United Soybean Board, şi Jorge de Saja, director general al Federaţiei Producătorilor de Furaje Combinate din Spania, au prezentat, intre altele, un studiu al Comisiei Europene, elaborat intre 1987 şi 2002, referitor la toate aspectele ingineriei genetice. Documentul - au precizat cei trei - arată că OMG indeplinesc standarde la fel de ridicate precum cele ale plantelor convenţionale, "poate chiar mai ridicate". Astfel că ingineria genetică aplicată in agricultură nu prezintă nici un pericol pentru om, au mai spus cei trei. "Utilizarea biotehnologiei agricole ajută la crearea de specii de plante mai sigure decăt speciile hibride, necesitănd mai puţine pesticide şi mai puţină apă şi prezentănd o rezistenţă mai mare la boli", a declarat McGloughlin, ignorănd avertismentele organizaţiilor pentru protecţia mediului, care susţin că OMG sunt nocive nu numai pentru oameni ci şi pentru natură. (Anca Aldea)