Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, cu obiceiuri milenare, păstrate până astăzi. Marea sărbătoare a Paștelui are rădăcini precreștine, având legături tradiționale milenare cu schimbarea, renașterea și purificarea de la începutul anului agricol. Postul Paștelui are și el legătură cu nevoia de purificare a omului. Nutriționiștii aplaudă tradițiile și obiceiurile culinare din perioada Postului Mare, care demonstrează impresionanta înțelepciune populară. În această perioadă, de trecere de la iarnă către anotimpul cald, tradiția cere eliminarea, pentru 40 de zile, a alimentelor bogate în grăsimi și toxine, dar și o alimentație sănătoasă, cu multe legume și fructe. Prima masă bogată în proteine este cea de Paște, care conține, conform obiceiurilor românilor, friptura de miel, stufatul cu multă ceapă și usturoi verde, drobul, care se face din măruntaie și multă verdeață, dar și ouăle roșii și dulciurile tradiționale: cozonac și pască. Tot nevoia de primenire a adus și obiceiul înnoirii hainelor, aproape ritualic, ce a primit și interpretări contemporane. Românii poartă haine noi chiar în noaptea de Înviere, pentru a avea noroc tot anul. Strămoșii purtau de Paște hainele țesute și brodate în timpul anotimpului rece.